Constituția României stabilește că, în cazul în care funcția de președinte devine vacantă, interimatul este asigurat, succesiv, de președintele Senatului, apoi de președintele Camerei Deputaților.
Articolul 97 din Constituție stipulează că „Vacanța funcției de Președinte al României intervine în situații precum demisia, demiterea din funcție, imposibilitatea definitivă a exercitării atribuțiilor sau decesul”. Ulterior, în termen de 3 luni, Guvernul organizează alegeri.
Articolul 98 din Constituție prevede că „În cazul în care funcția de Președinte devine vacantă, sau dacă Președintele este suspendat din funcție, sau dacă se află într-o imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul este îndeplinit, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților”.
Prin urmare, președintele interimar al României va fi cel care deține funcția de președinte al Senatului.
Ce atribuții are un președinte interimar al României
Președintele interimar al României își asumă atribuțiile constituționale ale președintelui, până la alegerea unui nou șef de stat. Acestea includ: reprezentarea internă și internațională, promulgarea legilor și solicitarea reexaminării acestora, sesizarea Curții Constituționale cu privire la constituționalitatea legilor, numirea și revocarea miniștrilor, la propunerea prim-ministrului, și îndeplinirea funcției de comandant suprem al forțelor armate.
Cu toate acestea, un președinte interimar nu are dreptul să dizolve Parlamentul, să inițieze un referendum sau să numească un nou prim-ministru.
Alegerile prezidențiale sunt programate pentru data de 4 și 18 mai. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 15 martie.
