Premierul Ilie Bolojan a afirmat, referitor la protestele privind sistemul judiciar, că susține în continuare modificarea legilor justiției prin intervenția factorului politic. Șeful executivului a precizat că un grup de lucru va propune soluții până la sfârșitul lunii ianuarie.
Șeful Guvernului a evidențiat că Lia Savonea, conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și cea a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), poartă responsabilitatea pentru evenimentele din sistemul judiciar în ultimii ani.
„Există un sentiment de nedreptate în societate, care s-a dezvoltat în acești ani, ca reacție la percepția românilor asupra gestionării situației, atât în zona politică, cât și în domeniul justiției.
Aceste percepții sunt susținute de toate studiile sociologice efectuate. Nivelul de încredere al românilor în instituțiile statului, inclusiv în justiție, rămâne destul de scăzut.
Astfel, reacțiile de nemulțumire și îngrijorare față de evoluție sunt considerate relativ normale”, a declarat Ilie Bolojan într-un interviu pentru cotidianul local.
Șeful Guvernului a subliniat că, după ce România a ieșit din monitorizarea exercitată prin MCV, administrarea sistemului de justiție a fost gestionată aproape exclusiv de autoritățile judecătorești din țară.
„În prezent, toate evenimentele din justiție, indiferent de calitatea legilor, sunt influențate de modul în care a fost condusă această instituție. Fiecare persoană care a deținut funcții în administrație sau în conducerea sistemului de justiție, pe durata mandatului, are o responsabilitate direct proporțională cu poziția deținută de-a lungul anilor.”
Remedierea acestor nemulțumiri nu este simplă, deoarece anumite aspecte țin de prelungirea proceselor judiciare, ceea ce poate duce la prescrierea faptelor și la sentimentul de inechitate. Cu cât un proces se întârzie mai mult, cu atât impactul social asupra încrederii scade.
„Aspecte precum meritocrația, promovarea sau formarea completurilor trebuie abordate cu seriozitate. Este nevoie de cele mai eficiente soluții, fie din interiorul sistemului de justiție, fie din zona legislativă, pentru a propune modificări legislative benefice”, a explicat premierul.
Ilie Bolojan a menționat că a constituit un grup de lucru pentru analiza acestor probleme împreună cu reprezentanții CSM, pentru a identifica eventuale soluții legislative pe care coaliția de guvernare le poate susține, a transmis Bolojan într-un interviu pentru cotidianul local.
„Este legitim să avem îngrijorări și trebuie explorate măsuri pentru corectarea situațiilor constatate că nu sunt în regulă în ultimii ani.
De asemenea, trebuie să găsim metode de îmbunătățire atât a sistemului de justiție, cât și a componentelor administrative ale statului, unde există mult loc de ameliorare”, a menționat premierul.
Ilie Bolojan a adăugat că în luna ianuarie urmează să fie prezentate propuneri în grupul de lucru pe domeniul justiției.
„Se intenționează ca până la finalul lunii ianuarie să avem câteva propuneri pentru analiză, pentru a evalua în ce măsură pot fi susținute și implementate.
Susținerea acestor inițiative este vitală, deoarece orice modificare legislativă trebuie să beneficieze de sprijinul legislativ al majorității, pentru a fi adoptată, considerând o intervenție sănătoasă în sistem”, a explicat Bolojan.
„Una dintre cele mai mari probleme este că am promis unele rezultate și am dezamăgit în final”, a subliniat Bolojan.
Referitor la evaluarea activității lui Cătălin Predoiu și Radu Marinescu la Ministerul Justiției, Bolojan a afirmat că „legi actuale au transferat aproape întreaga responsabilitate în sistemul de justiție”.
„Ministrul Justiției are oportunități restrânse de a interveni, iar actualul ministru, ca și anterior, a moștenit o stare de fapt și o gestionează conform prevederilor legale.”
„Aceasta fiind responsabilitatea generală, este important să menționez că dânsul, în prezent, deține funcția de ministru de interne și a avut o activitate satisfăcătoare în această poziție”, a adăugat Bolojan.
„Desigur, domnul Predoiu, având experiență în domeniul justiției, are și o responsabilitate pentru evoluțiile din sistem, dar acțiunile sale s-au bazat pe cadrul legislativ existent”, a completat el.
„Toți cei care au avut atribuții în conducerea sistemului de justiție, inclusiv conducerea Înaltei Curți și CSM, poartă responsabilitate pentru evenimentele din ultimii ani”, a concluzionat șeful Guvernului.
