Inflația anunțată de INS a rămas sub 10% în septembrie, deși consensul general era că va depăși acest prag psihologic. Mulți oameni suferă de „iluzia banilor”, adică consideră suma de o sută de lei din buzunar în termeni nominali, nu în termeni reali. În termeni simpli, ei cred în mod greșit că acea sumă are aceeași valoare ca săptămâna trecută sau că va păstra același raport și în săptămâna următoare.
Acest text reprezintă un extras din newsletterul „Economix”, pe care jurnalistul Dan Popa îl trimite în fiecare joi dimineața.
Din cauza decalajului dintre momentul realizării activităților economice (vânzări, venituri obținute) și momentul în care se colectează taxele, inflația ridicată reduce valoarea reală a veniturilor fiscale. Aceasta se numește efectul Olivera-Tanzi.
Guvernele valorifică inflația pentru a diminua proporția datoriei publice în PIB, profitând de acest fenomen. Iată câteva observații surprinzătoare despre modul în care inflația afectează economia:
Poți avea „mai mulți bani” pe hârtie, dar poți fi mai sărac în realitate
Deși salariul tău crește cu 5%, dacă inflația este de 10%, puterea ta de cumpărare scade efectiv cu 5%.
Exemplu: dacă salariul crește de la 5.000 la 5.500 lei, dar cheltuielile lunare cresc de la 4.000 la 4.800 lei, realitatea este că nivelul tău de consum s-a diminuat.
Economiile își pierd valoarea chiar și în condițiile în care sunt „în siguranță”
O dobândă de 7% la bancă, într-o perioadă cu 10% inflație, înseamnă o pierdere reală de 3% anual.
În șapte ani, se poate pierde aproape un sfert din puterea de cumpărare — fără crize, fără evenimente neașteptate.
„Shrinkflation” = inflația invizibilă
Costă același preț, dar primești produse de dimensiuni mai mici.
Ciocolata de 100 g devine de 85 g, iar iaurtul de 150 ml scade la 125 ml. Inflația efectivă este mai mare, însă nu se reflectă imediat în statistici, ci doar în bugetul personal.
„Inflația din micul dejun” afectează mai mult decât inflația oficială
Prețul pentru un mic dejun obișnuit (pâine, lapte, ouă, unt, cafea) crește mai rapid decât indicele general al prețurilor.
Între 2021 și 2024, inflația alimentară în România s-a apropiat de 49%, comparativ cu o inflație totală de 44%. În ultimul an, prețul cafelei s-a majorat cu aproape 20%, iar carnea și uleiul cu circa 10%. Aceasta explică percepția multora despre o inflație mai ridicată decât cea indicată oficial.
Inflația penalizează economisirea și favorizează împrumuturile
Dacă ai o datorie de 100.000 lei, cu o dobândă fixă de 5%, iar inflația e de 10%, valoarea reală a datoriilor tale scade efectiv. În contrast, cei care economisesc „responsabil” pierd din puterea de cumpărare. Astfel, inflația devine un factor de penalizare pentru economisire.
Activele se apreciază, dar dificultatea de accesare crește
Preturile locuințelor cresc în perioadele de inflație, însă și ratele dobânzilor urcă. Astfel, deși o proprietate poate avea o valoare mai mare, tot mai puțini pot achiziționa astfel de active. Cei care dețin deja bunurile devin „mai bogați” doar pe hârtie.
Inflația nu afectează în mod egal toate gospodăriile
Familiile cu venituri mici alocă aproximativ 80% din buget pentru necesități precum mâncare, energie și chirie, în timp ce, pentru cele cu venituri ridicate, această proporție este de doar 40%. Aceasta duce la o „inflație în dublu ritm”: aceeași țară, dar experiențe economice diferite.
Creierul uman subestimează efectele inflației compuse
O inflație de 6% pe o perioadă de 10 ani aproape că dublează prețurile. Mulți consideră „6% nu e mult”, însă în realitate, costul vieții crește cu 79% în decursul a un deceniu.
Inflația influențează comportamentul consumatorilor, nu doar prețurile
Oamenii cumpără mai des („până nu se scumpește”), fac stocuri sau aleg branduri mai accesibile. În perioade de inflație, psihologia consumatorului devine la fel de importantă ca și deciziile de producție.
Acesta este un fragment din newsletter-ul EconoMix, pe care jurnalistul Dan Popa îl distribuie în fiecare joi dimineață.
