Psihoterapeutul și psihologul clinician Florentina Niculescu explică faptul că în astfel de momente, corpul intră în modul de supraviețuire, iar reacțiile fizice și emoționale pot deveni intense.
„Când ne aflăm într-un mediu perceput ca periculos sau imprevizibil, valul de informații despre conflicte, anulări de zbor sau alte evenimente neprevăzute determină nu doar un nivel crescut de stres, ci și ieșirea sistemului nervos din Fereastra de Toleranță, ceea ce înseamnă că persoana nu mai se află în intervalul optim de reglare emoțională.”
Corpul pătrunde într-o stare de supraviețuire biologică, activare simpatică (reacția luptă sau fugit) prin agitație, insomnie, tremurat, palpitații, tensiune musculară, iritabilitate sau imobilizare, precum și o stare dorsal vagală (îngheț) prin amorțeală emoțională, „nu simt nimic”, oboseală, detașare sau confuzie.
Nivelul hormonilor de stres poate crește rapid
Specialiștii afirmă că stresul major este cauzat în principal de incertitudine și lipsa controlului. Persoana nu anticipează ce urmează și nu poate influența deciziile autorităților sau evoluția situației.
În aceste condiții, nivelul de cortizol, hormonul stresului, poate crește temporar de două sau chiar de trei ori față de valorile normale în fazele acute de amenințare sau pierdere a controlului.
Expunerea la stres intens poate declanșa reacții imediate ale organismului. Studiile indică faptul că astfel de situații se asociază cu o stare generală mai proastă, dureri fizice, dificultăți de mobilitate, reducerea calității vieții și alte manifestări somatice.
De asemenea, cercetările sugerează relații între stresul acut sau sever, agravarea durerilor, tensiunea musculară și cefaleea. Pot să apară tulburări gastrointestinale funcționale, precum crampe, diaree sau constipație, precum și somn fragmentat, oboseală și scăderea imunității percepute.
În unele cazuri, poate avea loc creșterea consumului de alcool sau cafeină sau alte comportamente de adaptare nesănătoase. Pentru anumite persoane, riscul de simptome anxioase sau depresive, precum și reacții posttraumatice, este mai mare.
Impactul conflictelor asupra sănătății mentale
În contextul situațiilor de conflict, povara bolilor mintale, precum anxietatea, depresia sau tulburarea de stres posttraumatic, tinde să fie mai accentuată la persoanele expuse direct.
În condiții de stres intens, corpul poate exprima tensiunea psihică prin simptome fizice, iar specialiștii atrag atenția că reacțiile somatice nu sunt neașteptate în astfel de situații.
Cum sunt afectați copiii
Copiii pot fi și mai vulnerabili în perioadele de criză. Sistemul lor nervos nu este complet autoreglat, iar siguranța emoțională depinde în mare măsură de reacțiile adulților din jur.
Specialiștii afirmă că cei mici nu percep doar cuvintele părinților, ci și starea lor emoțională. Dacă adultul este panicat sau blocat de teamă, copilul poate prelua această stare aproape instantaneu.
Atunci când adulții sunt speriați, copilul poate „învăța” biologic că lumea este periculoasă, chiar dacă nu înțelege pe deplin situația.
Printre manifestările frecvente la copii se numără regresiile, precum problemele de somn sau enurezisul, dar și nevoia accentuată de apropiere față de părinți. De asemenea, pot să apară iritabilitate, plânsete fără motiv clar sau crize de furie.
Uneori, se manifestă și simptome fizice, precum dureri abdominale, cefalee sau greață. Altele pot include hipervigilență, reacții de sperietură la zgomote bruște sau coșmaruri. În anumite cazuri, copilul poate deveni prea retras sau „foarte cuminte”, ceea ce poate reprezenta un semn de blocaj emoțional.
Specialiștii subliniază că expunerea la evenimente traumatizante nu conduce automat la dezvoltarea tulburării de stres posttraumatic. Sprijinul emoțional și siguranța relațională pot diminua semnificativ riscul.
Ce pot face adulții pentru a-și calma sistemul nervos
Psihologii recomandă evitarea încercărilor de a se calma forțat, ci reducerea graduală a nivelului de activare al organismului.
Un protocol simplu, aplicabil și acasă, este metoda „O-RA”: orientare, resurse, ancorare. În etapa inițială, persoana îndreaptă atenția către mediul înconjurător și identifică un obiect neutru. Apoi, își amintește de o persoană sau un loc care îi oferă siguranță și observă schimbările în corp. În ultima etapă, se face o ancorare fizică prin apăsarea tălpilor pe podea pentru câteva secunde, urmată de relaxare, repetată de mai multe ori.
În perioade de criză, specialiștii recomandă și o metodă de igienă psihologică: limitarea expunerii la informații negative sau alarmiste, de exemplu la două intervale a câte 10-15 minute pe zi.
Se recomandă, de asemenea, ca într-un grup familial, o singură persoană să gestioneze legătura cu autoritățile sau cu instituțiile implicate, pentru a evita confuzia și stresul suplimentar. Hidratarea, alimentația echilibrată și perioade scurte de odihnă pot sprijini organismul în reglarea reacțiilor.
Cum pot părinții să reducă panica copiilor
Pentru calmarea copiilor, specialiștii recomandă co-reglarea emoțională și contactul fizic. Înainte de a discuta cu copilul, adulții ar trebui să-și calmeze respirația și să vorbească cu o voce caldă.
Dacă tonul este tensionat sau accentuat, chiar și cuvintele „Totul este bine” pot fi percepute de copil ca fiind nesigure. În schimb, o îmbrățișare prelungită, în timpul căreia adultul respiră adânc și lent, poate ajuta la reglarea rapidă a ritmului cardiac al copilului, mai eficient decât explicațiile logice.
Dacă apar simptome persistente, precum coșmaruri frecvente, atacuri de panică, mutism, regresii severe, auto-rănire sau dureri fizice intense fără cauze medicale, se recomandă solicitarea sprijinului profesional psihologic.
Rolul familiei și al celor rămași acasă
În situații de criză, comportamentul celor rămași în familie poate influența nivelul de stres al persoanelor direct afectate. Cei expuși în mod direct au nevoie de sprijin stabil și constant.
Este recomandat să se transmită mesaje de susținere și stabilitate, precum „Sunt alături de tine. Spune-mi cu ce te pot ajuta” sau „Îți trimit informații verificabile”.
De asemenea, este util ca în cadrul familiei sau grupului, o singură persoană să gestioneze comunicarea cu instituțiile, pentru a evita confuzia și stresul suplimentar. Hidratarea, o alimentație sănătoasă și perioade scurte de odihnă ajută corpul să-și regleze reacțiile.
Cum ne putem pregăti pentru perioade tensionate
Pentru gestionarea eficientă a emoțiilor în situații de tensiune, specialiștii recomandă câteva măsuri preventive simple. Este indicată pregătirea unui plan cu contacte importante, copii ale documentelor, fonduri financiare disponibile, o baterie externă, medicamente de bază și numere de urgență.
Exercițiile de reglare emoțională ar trebui practicate și în perioade de liniște, pentru ca organismul să fie mai pregătit pentru reacții optime în momente de criză.
Igiena psihologică joacă un rol fundamental în perioadele de tensiune publică. Mișcarea, somnul regulat, alimentația echilibrată și contactul uman contribuie la reducerea stresului. Specialiștii recomandă și conștientizarea emoțiilor, identificarea fricii și localizarea acesteia în corp, ca metode de diminuare a reacțiilor emoționale prin procesare cognitivă.
Florentina Niculescu este psihoterapeut integrativ și psiholog clinician, specializată în trauma, somatizare și reglarea sistemului nervos.
