„Este necesar să aloci fonduri pentru AI pentru că și competitorii tăi fac același lucru, iar dacă rămâi în urmă, nu vei avea o poziție competitivă de acoperire solidă”, a menționat Tony Yoseloff, director de investiții la Davidson Kempner Capital Management, fond specializat în capital de risc, administrând active în valoare de circa 37 de miliarde de dolari.
Dilema prizonierului reprezintă un concept clasic din teoria jocurilor, care exemplifică modul în care doi actori (persoane sau organizații) pot ajunge la rezultate mai puțin favorabile pentru amândoi din cauza lipsei de cooperare, chiar dacă ar putea beneficia dacă ar colabora.
Cel mai cunoscut caz exemplificator este acela în care doi suspecți, arestați pentru o infracțiune, sunt interogați separat, fiind ademeniți cu diverse opțiuni: dacă ambii păstrează tăcerea, primesc pedepse minore (ex. 1 an fiecare); dacă unul denunță și celălalt pledează nevinovat, trădătorul scapă liber, iar celălalt primește o pedeapsă severă (ex. 10 ani); dacă ambii denunță, primesc pedepse moderate (ex. 5 ani fiecare).
Chiar dacă soluția colectivă optimă ar fi ca ambii să păstreze tăcerea, teama de trădare îi determină să aleagă trădarea, ce duce la o pedeapsă mai mare pentru amândoi.
Obține tehnologia Big Tech rezultate pe măsura investițiilor?
Privind sumele uriașe investite de companiile mari din tehnologie în cursa pentru dezvoltarea AI, Yoseloff afirmă că această dinamică nu afectează doar Silicon Valley. El a explicat în cadrul unui interviu acordat podcastului Exchanges de către banca de investiții Goldman Sachs că, datorită dominației câtorva companii pe piața bursieră americană, comportamentul acestora influențează aproape toți investitorii.
Yoseloff nu consideră AI ca pe un fenomen excesiv, ci îl încadrează într-un model mai amplu al schimbărilor tehnologice de durată.
El rememorează că au trecut circa zece ani de la popularizarea calculatoarelor personale în SUA, în anii ’80, până când s-au evidențiat creșteri vizibile ale productivității, iar pentru internet, a fost nevoie de circa 5-6 ani de la lansarea pe scară largă pentru a realiza beneficii similare.
Dacă istoria se repetă, avantajele economice ale actualului „boom” în AI ar putea fi încă la distanță. Totuși, Yoseloff avertizează că piețele financiare se comportă de parcă recompensele ar fi imediate.
„Este posibil să asistăm la o fluctuație în ceea ce privește AI? Vor începe investitorii să se întrebe dacă banii investiți în cheltuieli de capital sunt folosiți eficient?”, a întrebat retoric el.
Tot mai multe voci avertizează asupra unei „bule speculative” pe piața de capital americană cauzate de entuziasmul față de AI
Yoseloff compară actuala etapă cu perioade anterioare în care piața a fost dominată de o concentrare excesivă și de entuziasm pentru tehnologii revoluționare, alături de creșteri continue de preț ale companiilor inovatoare. Deși aceste tendințe au fost susținute de adevărate inovații, investitorii au avut nevoie de circa 15 ani pentru a-și recupera investițiile.
Frame-ul comentariilor sale vine pe fondul unei dezbateri mai largi despre dacă investițiile masive în AI alimentează formarea unui ciclu de bulă speculativă pe bursele globale.
Unii lideri tehnici, precum Sam Altman, CEO-ul OpenAI, au avertizat asupra unui exces de entuziasm în jurul AI – chiar dacă recunosc potențialul său de transformare profundă.
„Se poate spune că investitorii sunt prea entuziasmați în această perioadă? În opinia mea, da”, a declarat Altman în august, subliniind totodată că este „cel mai semnificativ eveniment din ultima vreme”.
La sfârșitul lunii octombrie, Bill Gates, cofondatorul Microsoft, a comparat mediul actual cu bula tech-ului („dotcom”) de la sfârșitul anilor ’90, avertizând că „sunt multe investiții care se vor dovedi fără fundament solid”. Jeff Bezos a exprimat opinii similare.
