Cultura românească a ajuns, în 2025, la momentul central al consolidării. Mai precis, Ministerul Culturii a anunțat oficial intenția de a uni două instituții importante din București, și anume Teatrul de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii”. Demeter András István, ministrul Culturii, a specificat că măsura propusă are scopul de a întări oferta artistică, precizând că nu va fi o situație izolată, fiind posibil ca și alte entități culturale să treacă prin procese similare de reorganizare. La rândul său, specialiști din domeniul cultural resping această versiune și anticipează pierderi semnificative în urma consolidării, în special din cauza lipsei unor studii de impact privind costurile acestor decizii de fuziune a instituțiilor. Aceștia evocă precedentul din 2013, când Opera Națională București și Teatrul Național de Operetă au fost unite, eveniment considerat un eșec.
Reprezentantul din domeniul cultural susține că Teatrul de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii” realizează activități complementare și sunt destinate aceluiași public, argumentând că o eventuală unire ar putea duce la o ofertă mai coerentă pentru iubitorii de muzică, operetă și musical.
Impactul asupra culturii: „93 de milioane de lei pierderi în cazul unirii Operei cu Ambasadorii”
Sursele din domeniul mediatic contrazic teoria ministrului Culturii și afirmă că, în cazul unui simplu calcul, efectele consolidării nu ar genera beneficii bugetului de stat. Dimpotrivă, se estimează pierderi de zeci sau sute de milioane de lei, pe o perioadă de cinci ani.
„Impactul pe termen lung. Fuziunea Teatrului de Operetă „Ion Dacian” și a Teatrului Muzical „Ambasadorii” costă statul român aproximativ 93 de milioane de lei, pe o perioadă de cinci ani. În cazul unirii Operei cu Opereta, costurile estimate se ridică la 268 de milioane de lei. Te întrebi: ce ai putea realiza cu acești bani? Festivalul Enescu are un buget de 70 de milioane de lei, iar Concursul Internațional de la București sub 20 de milioane.
Cu acești bani, poți finanța o ediție a Festivalului și a Concursului Enescu, iar în același timp, ai rămâne cu fonduri pentru protocol. Câte producții de musical și opere noi, de înaltă calitate, ai putea susține pe o perioadă de cinci ani? – Dacă ai investi 93 de milioane de lei numai în această direcție, poți realiza aproximativ 37 de spectacole de nivel similar cu Romeo și Julieta de la Operetă. Practic, ai putea crea un adevărat „Broadway” aici, la București. Dar noi ce alegem? Să finanțăm o consolidare probabil nereușită sau cu riscuri semnificative – a concluzionat sursa menționată.
Consolidarea Teatrului de Operetă „Ion Dacian” și a Teatrului Muzical „Ambasadorii” implică o cheltuială de aproximativ 93 de milioane de lei pentru statul român
Fuziunea dintre Teatrul de Operetă „Ion Dacian” și Opera Națională București implică costuri totale de circa 268 de milioane de lei
Întrebările adresate de Monica Anisie ministrului Culturii privind proposalele de unificare
Senatoarea Monica Anisie, reprezentantă PNL, a adresat o interpelare ministrului Culturii referitoare la fuziunea Teatrului Național de Operă și Musical „Ion Dacian” și a Teatrului Muzical „Ambasadorii”, menționând că această inițiativă ridică întrebări serioase privind transparența și fundamentarea acestor decizii.
- „Care este justificarea fundamentului acestei propuneri de unificare? Ce studiu de impact a fost realizat?”
- „Care sunt estimările de costuri pentru această fuziune?”
- „Ce beneficii financiare anticipate sunt rezultate din această inițiativă?”
- „Câți angajați au fost disponibilizați ca urmare a acestei unificări?”
- „Cum se explică această nouă încercare de unificare, având în vedere că precedentul din 2013, între Opera și Opereta, s-a dovedit un eșec total?”
- „Cum justificați acuzațiile de conflict de interese ce vizează actualul ministru, având în vedere că se află într-un proces la Tribunalul București pentru anularea rezultatului concursului pentru funcția de manager al Teatrului de Operetă și Musical „Ion Dacian”?”
Senatoarea Monica Anisie își exprimă intrebările privind inițiativele de unificare
Alte intenții de consolidare și relocare în sectorul cultural
Potrivit informațiilor, se prepare și alte unificări și relocări între instituții. În discuție sunt „Filarmonica George Enescu” și „Tinerimea Română”, precum și „Opera Națională București” cu „Centrul Național al Dansului”.
Specialiștii au precizat că ministrul Culturii plănuiește și alte mutări, inclusiv transferul unor centre culturale din subordinea ministerului în administrarea autorităților locale.
„Două dintre acestea – Centrul Cultural Toplița și Centrul Cultural Arcuș din Sfântul Gheorghe – s-ar transfera sub autoritatea locală. E o mișcare favorabilă UDMR, sprijinind comunitatea sa. Însă, această abordare pare o strategie pentru a obține sprijinul necondiționat al UDMR și pentru a facilita trecerea peste anumite interese personale legate de Operetă.”
Se evoluează în domeniul fuziunilor, achizițiilor și consolidărilor, fie în sectorul public, fie în cel privat, iar aceste decizii implică costuri și riscuri. Problema constă în faptul că, de fiecare dată, când Ministerul Culturii inițiază o astfel de propunere, de obicei formalizată prin Hotărâre de Guvern, în nota de fundamentare sunt evidențiate beneficii vagi, în timp ce impactul macro-economic rămâne în mare parte neevalutabil, fiind trecut cu fraza „nu s-a identificat”.
Demeter András István, ministrul Culturii, anunță intențiile de consolidare a unor instituții culturale
Recuperare din eșecurile din 2013: fuziunea Opera Națională București și Teatrul de Operetă „Ion Dacian”
În 2013, s-a constatat că noua structură administrativă nu a avut efectele scontate, neajungând la creșterea eficienței și nici la reducerea cheltuielilor de funcționare. De asemenea, s-a observat o diminuare a repertoriului de spectacole de operetă, operă și balet față de perioadele anterioare reorganizării.
Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” a fost reînființat în 2016, ca urmare a reorganizării Operei Naționale București.
„S-a corectat o eroare din 2013: printr-o Hotărâre de Guvern adoptată în 2016, Teatrul Național de Operetă și Musical «Ion Dacian» se reînființează, iar Opera Națională București se reorganizează,” a scris, în acea perioadă, Corina Șuteu pe pagina sa de Facebook.
„Totul devine vulnerabil dacă se grăbește, riscurile sunt mari”
Sursele noastre subliniază că, în procesul de reorganizare a instituțiilor culturale, consolidările și fuzionările sunt extrem de delicate și de obicei rezultatul nu favorizează instituțiile mai mici.
„În 2016, Opera Națională de Operetă a fost afectată grav, ajungând aproape de disoluție. În perioada 2016-2023, veniturile înregistrate au fost inferior cele anterioare consolidării, semn că acțiunea nu a avut rezultatele scontate.
Mesajul meu: procesele de fuziune trebuie prevăzute cu o estimare riguroasă a costurilor și riscurilor. Este necesar să analizăm antecedentele pentru a evita repetarea calamității din perioada 2013–2016. Ce măsuri sunt luate pentru a preveni eșecul?
În opinia mea, consolidările reprezintă o formă mascată de politizare – deoarece, în 2024, propunerile de unificare a Operei cu Tinerimea Română și cea actuală a Operetei cu „Ambasadorii” vizează schimbarea managementului prin numiri interimare, decise de către ministru. Toate acestea riscă să compromită stabilitatea instituțiilor și să le plaseze pe terenuri instabile, cu mari șanse de eșec. Nu se mai poate propune astăzi să se realizeze astfel de uniuni fără o evaluare realistă a riscurilor și a costurilor.
Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, una dintre instituțiile propuse pentru unificare
Controverse în jurul reorganizării din sectorul cultural
Raluca Turcan, fost ministru al Culturii, a criticat actuala conducere, acuzând modul în care reorganizările sunt folosite pentru scopuri personale sau politice. Ea a semnalat lipsa de transparență a proceselor și riscurile de conflicte de interese.
„Se pare că la Ministerul Culturii au fost inițiate concursuri și procese de reorganizare. Acestea sunt necesare, însă cum și de ce sunt scoase la înaintare rămâne un aspect de analizat”, a afirmat fostul ministru.
Raluca Turcan critică inițiativele de reorganizare din sectorul cultural
„Instituția Ministerului Culturii trebuie să fie lipsită de suspiciuni legate de conflicte de interese”
Raluca Turcan acuză că actuala conducere a ministerului riscă să transforme procesul de reorganizare într-o formă de dominare managerială, recomandând o atenție sporită pentru evitarea conflictelor de interese, mai ales în cazul propunerii de consolidare a Teatrului de Operetă, unde actualul ministru ar fi dorit să devină manager, dar nu a promovat concursul de management.
„Pentru că nu a trecut prin concurs, a inițiat un proces împotriva Ministerului Culturii, fiind în procedură la Tribunalul București, ceea ce ridică semne de întrebare legate de etica și transparenta acestor măsuri. Instituția Ministerului Culturii trebuie să fie protejată de suspiciuni de conflict de interese”, a subliniat Raluca Turcan.
Reacția personalului Teatrului Muzical „Ambasadorii” față de planurile de consolidare
Decizia a generat dezbateri în mediul artistic, mulți interpreți exprimând îngrijorarea privind riscul de pierdere a identității instituției și efectele asupra echipei artistice.
Reprezentanții Teatrului Muzical „Ambasadorii” – singurul teatru pentru copii și tineret susținut de Ministerul Culturii – manifestă proteste față de intenția ministerului de a uni această instituție cu Teatrul de Operetă „Ion Dacian”.
Teatrul Muzical „Ambasadorii”, propus spre consolidare de către Ministerul Culturii
Personalul teatral și managerul Mihai-Ciprian Rogojan au transmis un memoriu oficial ministrului culturii, Demeter András István, avertizând că o astfel de uniune ar „șterge identitatea cultural-educativă” și ar constitui o pierdere semnificativă pentru tinerii spectatori.
„Această decizie afectează grav echilibrul cultural actual și compromite funcțiile educative, sociale și artistice ale Teatrului Muzical Ambasadorii, care reprezintă, în prezent, singurul teatru de resource pentru copii și tineret, cu recunoaștere națională și internațională”, a afirmat managerul Mihai-Ciprian Rogojan.
Documentul evidențiază că o unificare ar dilua misiunea specifică a ambelor teatre, având în vedere că „Teatrul Muzical Ambasadorii” are un public și un scop diferit față de cel al Teatrului de Operetă, dedicat spectacolelor pentru adulți.
„Fuziunea între o instituție de repertoriu și una de proiect nu este eficientă și antagonică. Exemplele anterioare, precum integrarea Opera Națională București cu Teatrul de Operetă (2013–2016), au produs dezechilibre și pierderi economice”, se menționează în memoriu.
Imagini: Gândul
PROPUNERE ASPIRANTĂ:
- Guvernul limitează culturalul: • Închide teatrul pentru spectacole și muzee, închide cultura
