Lobby-ul agresiv al organizațiilor non-guvernamentale de mediu din ultimii ani amenință obiective strategice pentru securitatea energetică a României. Activitatea intensă a ecologiștilor determină blocarea unor proiecte esențiale pentru țară, precum hidrocentralele, din cauza unor specii rare de plante sau animale, precum o șopârlă, un gândac violet sau un pește rar. În prezent, cel puțin 7 hidrocentrale sunt suspendate, fiind subiectul unor procese inițiate de organizații de mediu care contestă avizele și autorizațiile acestor proiecte. Gândul a consultat specialiști în energie pentru a evalua riscurile pentru securitatea energetică, pentru criza apei – tot mai acută de la începutul iernii – precum și pentru protecția hidrocentralelor în fața dezastrelor naturale.
- Concluzia este că metodologia considerată eronată de către specialiști, utilizată de organizațiile ecologiste în realizarea auditurilor de mediu, este tolerată de autorități.
- Mai mult, cele mai influente organizații de mediu sunt implicate în comitetele de lucru ale ministerelor din domeniile Energiei, Mediului și Investițiilor Europene. Din acest cerc vicios au de pierdut cetățenii, afectați direct de aceste blocaje: costuri mari ale apei și energiei, precum și riscul de incidente grave, cum a fost cazul recent de la Broșteni.
- În prezent, aproximativ o treime din electricitatea generată în România provine din hidrocentrale.
- Experții avertizează că demolarea hidrocentralelor ar duce la un dezastru energetic și la întreruperea totală a alimentării cu electricitate.
Proiect de lege pentru includerea hidrocentralelor în categoria celor de securitate națională
Este relevant de menționat că, în luna februarie, un grup de parlamentari din coaliție, împreună cu unul din opoziție, au readus în dezbatere un proiect legislativ inițiat în 2025 de către Ministerul Energiei, ca proiect de ordonanță de urgență. Dacă va fi aprobat, acest act va conferi autorităților centrale dreptul de a declara anumite hidrocentrale drept obiective de ”securitate națională”, scrie Profit.ro. Aceasta le va permite acordarea de derogări semnificative de la legislația urbanistică, de construcții, exproprieri, achiziții publice, protecție a mediului, resurse de apă, sector forestier, agricultură, fiscalitate și accesul terților în zonele respective.
Diferența față de proiectul din 2025 constă în faptul că decizia finală va fi luată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Astfel, proiectele de securitate națională în domeniul hidroenergiei vor fi declarate prin hotărâre a CSAT, la propunerea ministrului Energiei, cu avizul prim-ministrului. Problema este că procedura legislativă în Parlament este lentă, mai ales având în vedere că proiectul este anterior.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, avertizează că zelul ecologiștilor compromite obiectivele strategice ale României
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, recunoaște că s-au creat situații absurde. La Digi24, miercuri seară, a declarat că pregătește un „pachet pentru CSAT” care să includă toate proiectele energetice majore ca fiind de interes pentru securitatea națională. El a precizat că există șase hidrocentrale aflate în stadiul de proiect, neavând avizele de mediu, ceea ce reprezintă „aberații”.
- Printre ONG-urile foarte active în această zonă se numără: Greenpeace, Declic, Bankwatch România, Agent Green, WWF România.
- Ultima reușită a grupului Declic a fost blocarea Barajului Mihăileni, pe râul Crișul Alb, după ce, în februarie 2026, magistrații Curții de Apel Cluj au acceptat o acțiune a ONG-ului și au anulat autorizația de construcție emisă în 1987.
Șefa ONG-ului Declic, implicată anterior într-o companie de energie
- Construcția a fost suspendată de un ONG ale cărui fondatoare, Roxana Brădățan, este fostă conducătoare a unei companii de energie, conform informațiilor publicate în vara anului 2025. Potrivit sursei, sub pretextul protecției mediului, se blochează proiecte importante de infrastructură energetică, în spatele cărora ar putea fi interese suspecte.
- Declic a avut o poziție activă în campanii de lobby, inclusiv în încercarea de a modifica legislația privind hidrocentralele, pentru a le declara de utilitate publică. ONG-ul a reușit să retrimită această lege pentru reexaminare în Parlament.
Diana Buzoianu a reacționat în urma acuzațiilor ONG-ului Declic referitoare la proiectul Certej: „Verificăm corectitudinea emiterii avizului de mediu”.
- În mai 2020, Declic exercita influență asupra deputaților pentru a se opune avizării negative a schimbărilor legislative.
- În iulie 2020, o mascote de castor a fost adusă pe holurile Parlamentului pentru a înmâna o petiție semnată de 17.000 de membri ai ONG-ului, solicitând salvarea râurilor de hidrocentrale.
- În martie 2021, Roxana Pencea Brădățan a fost numită în Consiliul de Administrație al societății COOPERATIVADEENERGIE.RO, specializată în comercializarea energiei electrice.
- Contactată de Adevărul, Brădățan a confirmat că face parte din Consiliul de Administrație, negând însă că această poziție ar fi fost folosită pentru a ataca proiecte hidroenergetice.
Cosmin Păcuraru: În spatele campaniilor agresive se află interese de afaceri și politice
Potrivit expertului în securitate energetică și geopolitică, Cosmin Păcuraru, hidrocentralele aduc beneficii multiple: produc energie și au un rol important în prevenirea inundațiilor sau limitarea efectelor acestora. Deseori, inundările severe din România ar fi putut fi evitate sau reduse dacă pe râuri ar fi fost construite diguri și hidrocentrale optimizate.
Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală
„În cazul multor ONG-uri de mediu, în spatele campaniilor dure împotriva hidrocentralelor se află persoane cu interese economice sau politice, care caută beneficii”, afirmă Păcuraru.
El susține că unele grupuri de activiști sunt controlate de „baroni” locali, interesați să exploateze lacurile pentru turism în scopuri personale, preferând să nu folosească hidrocentralele pentru generarea de energie. Astfel de situații au fost semnalate în județele Cluj și Hunedoara, fiind mediatizate pe larg.
„Creșterea debitului râurilor poate provoca inundări și pagube majore. Fără baraje de acumulare, aceste riscuri sunt crescute, iar hidrocentralele au rolul de a regulariza fluxul râurilor.”
De asemenea, hidrocentralele pot acționa ca o „baterie” naturală, furnizând energie în momentele de vârf ale consumului pentru a evita crizele de electricitate.
Specialist: acuzațiile ecologiștilor privind distrugerea mediului de către hidrocentrale sunt false
Expertul în energie contrazice vehement afirmațiile ecologiștilor, care susțin în mod constant că hidrocentralele distrug ecosistemele locale.
- „Este adevărat că în unele cazuri, lacurile de acumulare se umplu și se menține un anumit debit de apă pentru perioade scurte, însă acest lucru nu afectează ecosistemul. Hidrocentrala funcționează astfel: debitul râului este redus temporar pentru umplerea lacului, apoi fluxul normal se restabilește, fără impact semnificativ asupra mediului. Prin urmare, construirea unui lac de acumulare nu reprezintă o problemă pentru ecosisteme”, afirmă specialistul.
Chisăliță: Modul tendențios în care se realizează auditul de mediu în România
Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, afirmă că metodologia de evaluare a mediului utilizată de aceste organizații este părtinitoare și inexactă, fiind evidentă o abordare dezechilibrată. El remarcă că, în România, auditul de mediu este adesea restrâns la analize locale, în timp ce analiza propusă ar trebui să includă întregul bazin hidrografic pentru a oferi o evaluare reală și completă.
„Nu sunt împotriva organizațiilor de mediu, însă trebuie să privim problemele într-un mod corect, în interesul național. Eu am fost auditor de mediu și pot declara că în prezent, modul în care se fac aceste evaluări este tendențios și incomplet. Evaluarea ar trebui să ia în considerare domeniul întregului bazin hidrografic, nu doar o zonă limitată. Astfel, situațiile dezastruoase pe un metru pătrat pot părea dramatice, însă în cadrul unui bazin extins, aceste probleme pot fi inofensive”, explică el.
„Legile sunt create de statul român. În teren, dacă se face un control corect, multe dintre reclamațiile formulate de Greenpeace, Declic sau Bankwatch devin fără temei.”
Statul este interesat să folosească ONG-urile pentru blocarea proiectelor energetice
Specialistul susține că autoritățile centrale consultă frecvent aceste ONG-uri, chiar dacă uneori acestea acționează în procesul de blocare a proiectelor. El atrage atenția asupra unui fapt: pe site-ul Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene, se află o secțiune în care ministerul se consultă și finanțează cinci organizații pentru combaterea sărăciei energetice, dintre care trei întotdeauna se opun proiectelor hidroenergetice, întrebându-se dacă nu este o contradicție de interese.
„Este ciudat și intrigant ca statul să susțină entități care ulterior îl dau în judecată, inclusiv în privința proiectelor energetice. De fapt, există o simbioză între autorități și ONG-uri, pentru ca anumite interese să fie protejate”
ONG-urile solicită demolarea unor hidrocentrale și baraje construite cu investiții de peste 5 miliarde de euro. Costul suportat de fiecare român este de 160 lei
- Întorcându-ne la situație, în prezent sunt blocate 7 hidrocentrale – de fapt, 9 baraje – alese pentru blocare prin interpretarea legislației de mediu. Cea mai veche investitie, din 1987, s-a realizat în proporție de 90%, cu un cost total de 5 miliarde euro. Mai trebuie să fie finalizate investiții de 1,5 miliarde euro. Pe lângă blocaje, organizațiile cer demolarea acestor construcții. Sumele investite, provenite din contribuțiile românilor, se ridică la 120 lei pentru fiecare cetățean în 38 de ani. Totalul sumei cerute pentru demolare reprezintă încă 160 lei pentru fiecare român, suma justificată de intenția de a restabili mediul în starea sa inițială, în condițiile în care statul permite astfel de acțiuni.
25 de români au decedat în ultimii 35 de ani din cauza inundațiilor în Moldova, doar
Președintele AEI oferă un studiu de caz relevant, realizat în Moldova, pentru a ilustra impactul acestor fenomene. Studiul complet este disponibil AICI.
- „În mai multe zone am fost personal prezent și am investigat (…) Conform datelor statistice, în Moldova, 306 localități nu au acces la apă potabilă, 251 au fântâni secate, iar 400.000 de persoane sunt direct afectate de lipsa resurselor. În cei 35 de ani, au avut loc 25 de decese cauzate de inundații, oameni care și-au pierdut case și au suferit victime. Sute de mii de oameni trăiesc în condiții precare, suferind de secetă sau fiind nevoiți să transporte apă cu dificultate.”
RECOMANDĂRI ALE AUTORULUI
Toți cunosc chronologia dezastrului de la Paltinu. Primele semne ale crizei apei au apărut în 17 iunie. La cinci luni distanță, 100.000 de oameni nu au acces la apă, iar securitatea energetică a României este pusă în pericol.
Deși problema nu este legată direct de situația apei din Curtea de Argeș, Diana Buzoianu identifică vinovații: „Investițiile au fost neglijate timp de 50 de ani”.
