Prețul benzinei și motorinei influențează inflația nu doar prin costul combustibililor. Creșterea prețurilor se răspândește prin transport, agricultură, industrie și importuri, afectând cursul de schimb și, în cazul unui șoc persistent, salariile și anticipațiile inflaționiste. Pentru economia României, încă profund dependentă de petrol și produse petroliere importate, o nouă majorare susținută a cotațiilor petrolului poate întârzia reducerea inflatiei, erodând veniturile reale și menținând costurile de finanțare la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă.
Studii: Impactul prețului petrolului asupra inflației
Studiile relevă că relația dintre petrol și inflație nu este uniformă sau liniară. Cercetătorii au utilizat date lunare din perioada iulie 2009 – februarie 2021 și modele neliniare, concluzia principală fiind că impactul petrolului variază în funcție de țară și sector economic: transporturile, combustibilii și echipamentele sunt cele mai sensibile, iar în țările dependente de importuri, creșterile de preț ale petrolului se transmit mai intens decât scăderile, care se reflectă mai greu și mai puțin în prețuri. În general, scumpirea petrolului duce rapid la majorarea prețurilor, în timp ce ieftinirea sa are un efect mai lent și mai redus. Efectele inițiale apar aproape întotdeauna la nivelul pompei. FMI arată că transmiterea prețului internațional al țițeiului către combustibilii de transport este mai puternică în Europa decât cea a prețurilor energiei în electricitate sau gaze pentru consumatorii finali. Astfel, primul val inflator se manifestă prin creșterea preturilor benzinei și motorinei, iar cheltuielile gospodăriilor cresc imediat.
Al doilea val afectează mediul de afaceri: creșterea carburanților duce la majorarea costurilor de transport și logistică, ceea ce se răsfrânge rapid asupra prețurilor aproape tuturor produselor, de la fabricare până la raft. Studiul IZA confirmă că transportul, combustibilii, echipamentele și adesea alimentele sunt cele mai sensibile la șocurile petroliere. În ultimii ani, România a resimțit aceste influențe, BNR estimând că în 2021–2022 contribuția inflației generate de combustibili la RCA a fost de aproximativ 2 puncte procentuale în 2021 și 1 punct procentual în 2022, efect moderat de schemele de compensare a prețurilor la pompe.
Un al treilea val, mai puțin vizibil, dar periculos, implică cursul de schimb, balanța comercială și marjele companiilor. Banca Națională arată că scăderea prețului petrolului afectează negativ Produsul Intern Brut, reducând veniturile disponibile ale populației, diminuând marjele companiilor energetice și agravând deficitul comercial. Datele băncii centrale indică că, în 2022, valoarea facturii de energie importată a fost aproape triplu față de 2021, atingând circa 7,4 miliarde euro pentru „combustibili minerali, lubrifianți și materiale conexe”; în 2023, pe fondul scăderii prețurilor și ajustărilor interne, deficitul pentru această categorie a scăzut cu aproape 30%, ajungând la circa 5,2 miliarde euro. Astfel, scumpirea petrolului nu generează doar inflație, ci și presiune asupra deficitului extern și a costurilor operatorilor economici cu consum energetic semnificativ.
Efectele de al doilea nivel apar ulterior: ajustări ale salariilor, prețurilor serviciilor și schimbări în anticipații. FMI arată că o creștere a inflației cauzată de petrol în Europa tinde să fie urmată de majorări salariale în următoarele două trimestre, de aproximativ aceeași măsură, în timp ce inflația de bază și anticipațiile respond lent, dar reacționează. În această etapă, șocul inițial asupra prețurilor combustibililor devine o problemă mai generalizată legată de nivelul general al prețurilor.
România, vulnerabilă la fluctuațiile prețului petrolului
BNR indică faptul că țițeiul și produsele petroliere rămân principala sursă de energie primară, reprezentând 36,1% din total în 2023, cu o dependență de importuri în proporție de 71% din necesar. În aceste condiții, șocurile externe de pe piața petrolului afectează direct economia națională prin costurile de import, de producție și prețurile finale.
Date recente confirmă vulnerabilitatea României în fața acestor fluctuații. Potrivit INS, rata anuală a inflației IPC a fost de 9,3% în februarie 2026. Conform metodologiei Eurostat, România a înregistrat o inflație anuală de 8,3% în aceeași lună, cea mai ridicată în cadrul Uniunii Europene.
Analiza internă arată că inflația IPC s-a încheiat în 2024 la 5,14%, iar ritmul anual de creștere a prețurilor la combustibili a accelerat cu 2,7 puncte procentuale, ajungând la 5,1%, ca urmare a majorării accizelor la carburanți din ianuarie și iulie. În primele luni ale lui 2025, inflația a scăzut la 4,85% în aprilie, în principal datorită corecției prețurilor interne ale carburanților în raport cu cotația Brent. Aceasta evidențiază reacția completă a prețurilor interne la variațiile internaționale ale petrolului, fiscalitate și curs valutar.
Un detaliu important pentru România este că nu toate creșterile prețului petrolului produc același impact. BNR identifică o transmitere mai puternică spre inflație atunci când creșterea petrolului survine în contextul unor șocuri de cerere decât în cazul unor șocuri exterioare de ofertă, iar efectul de transmitere este mai intens în perioadele cu inflație deja ridicată. În plus, răspunsul prețurilor de consum la o majorare a petrolului tinde să fie mai pronunțat decât la o scădere. Acest comportament este în concordanță cu studiile existente, arătând că creșterile de prețuri se reflectă mai rapid și mai clar decât ieftinirile.
