Peste 168 de substanțe chimice sintetice sunt toxice pentru microorganismele benefice din intestinul uman. Această concluzie provine dintr-un studiu amplu realizat de cercetători de la Universitatea Cambridge și publicat în revista Nature Microbiology.
În cadrul cercetării, oamenii de știință au analizat în laborator efectele a 1.076 de contaminanți chimici asupra a 22 de specii de bacterii intestinale. Rezultatele indică faptul că multe dintre aceste substanțe încetinesc sau inhibă creșterea bacteriilor esențiale pentru sănătate.
Bacteriile din intestin, ținte ale substanțelor chimice
„Am descoperit că numeroase substanțe chimice, create pentru a acționa specific asupra unor ținte precum insecte sau fungi, afectează și bacteriile intestinale”, a menționat Indra Roux, principalul autor al cercetării.
Indra Roux activează în domeniul toxicologiei la Unitatea de Toxicologie a Consiliului pentru Cercetare Medicală (MRC) din cadrul universității. „Am fost surprinși de efectele intense ale anumitor substanțe”, a precizat toxicologul, citat de Children’s Health Defense.
Pesticidele și insecticidele, principalele cauze de contaminare
Din lista substanțelor identificate fac parte pesticide folosite în agricultură, precum erbicide, inclusiv glifosatul, și insecticide aplicate pe culturile alimentare. De asemenea, au fost descoperite substanțe chimice patologice industriale utilizate în fabricarea materialelor plastice și produse ignifuge. Majoritatea nu erau considerate anterior periculoase pentru organismele vii.
Microbiota intestinală benefică pentru sănătate
Ecosistemul microbian din intestinul uman este format din aproximativ 4.500 de tipuri diferite de bacterii. Fiecare specie are un rol crucial în digestie, imunitate și sănătatea mentală.
Orice factor care dezechilibrează acest microecosistem poate avea repercusiuni asupra stării generale de sănătate. Dezechilibrele microbiomului sunt legate de afecțiuni precum alergii, probleme digestive, obezitate sau imunitate scăzută.
Substanțele chimice reduc eficiența antibioticelor
Un aspect alarmant al studiului îl reprezintă faptul că expunerea bacteriilor la poluanți chimici poate activa mecanisme generale de apărare, pe care ulterior le preiau și bacteriile patogene. Astfel, se favorizează apariția rezistenței la antibiotice precum ciprofloxacina, des utilizată în combaterea infecțiilor bacteriene. În aceste condiții, tratamentul infecțiilor devine din ce în ce mai dificil.
„Dacă această rezistență se dezvoltă în intestinul uman, infecțiile vor deveni din ce în ce mai greu de tratat”, avertizează cercetătorii.
Microbiomul, ignorat în evaluările de siguranță
Problema principală este că evaluările standard de siguranță chimică nu includ impactul asupra microbiomului intestinal, a explicat profesorul Kiran Patil, coordonatorul studiului. „Deși substanțele chimice sunt create pentru a ținti anumite ținte specifice, datele noastre demonstrează că pot avea efecte neașteptate asupra bacteriilor intestinale”, a precizat acesta.
Necunoscute în continuare
Echipa de cercetare a elaborat un model de învățare automată capabil să anticipeze dacă substanțele chimice industriale – fie deja utilizate, fie în curs de dezvoltare – pot afecta microbiomul. „Scopul este ca noile substanțe chimice să fie create de la bun început astfel încât să nu pună în pericol sănătatea umană”, au afirmat cercetătorii.
Deși bacteriile din intestin pot fi expuse frecvent la aceste substanțe prin alimentație, apă și poluare, concentrațiile exacte care ajung în tractul digestiv rămân necunoscute. Cercetătorii consideră că sunt necesare studii suplimentare pentru a monitoriza expunerea reală a oamenilor la aceste substanțe.
Între timp, specialiștii recomandă măsuri simple pentru reducerea riscului: spălarea temeinică a fructelor și legumelor și evitarea utilizării pesticidelor în grădinile personale.
