Cât de influente și populare sunt grupurile civice din marile orașe? Reușesc acestea să-și atingă obiectivele în confruntarea cu administrațiile locale? Am analizat aceste aspecte în București, Zagreb, Sofia și Madrid. „Grupurile civice reprezintă, în fond, motorul transformării urbane: transformă curți și grădini comunitare, implementează microproiecte de infrastructură verde, mobilizează cetățenii și demonstrează că fiecare acțiune contează”, afirmă Mihaela Gălie de la Fundația Comunitară București, într-un interviu pentru publicația HotNews.
- În București, rezultatele sunt, adesea, modeste: „Consultările autentice cu cetățenii lipsesc cu desăvârșire, fiind doar simulări”, mărturisește Cristian Șoimaru, președintele Grupului de Inițiativă Civică IOR-Titan, care de ani de zile se luptă cu Primăria Sectorului 3 pentru salvarea unei bucăți din parc de la defrișare.
- În schimb, în Madrid, grupurile civice sunt o tradiție, iar unul din fiecare cinci locuitori aparține unei asociații.
- Acest material face parte din proiectul Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este partener, oferind perspective documentate și diverse, cu informații din multiple țări, despre problematici de interes public major.
- Autorii articolului sunt Gruia Dragomir (HotNews – România), Marina Kelava (H-Alter.org – Croația), Zornitsa Lateva (Mediapool.bg – Bulgaria) și Ana Somavilla (El Confidencial – Spania).
Pentru mulți, faptul că, în 2025, președintele României este fost activist civic, Nicușor Dan, fondator al Asociației „Salvați Bucureștiul”, care a luptat ani la rând pentru conservarea clădirilor istorice și spațiilor verzi din capitală, reprezintă o dovadă clară că influența ONG-urilor locale a crescut în ultimii ani.
În București sunt aktive 30 de grupuri civice
O altă indicație este creșterea numărului de organizații. Fundația Comunitară București a identificat peste 50 de grupuri civice și asociații de cartier, din care 30 activează și în prezent, conform spuselor Mihaela Gălie, specialist în comunicare al organizației. Unele se dedică protejării unui parc sau a unui spațiu verde, altele urmăresc dinamica comunității dintr-un bloc sau din câteva străzi. Domeniile predominante includ conservarea spațiilor verzi, combaterea construcțiilor ilegale și crearea de zone comunitare, explică Gălie.
„Grupurile civice sunt, în fond, motorul progresului urban. Acestea realizează acțiuni concrete – transformă curți și grădini comunitare, implementează microproiecte de infrastructură verde, motivează oamenii și demonstrează că fiecare gest contează. În același timp, testează idei noi, pe care administrația le poate prelua și extinde, și educă cetățenii în privința mediului și a importanței unui oraș rezilient”, precizează reprezentanta organizației, care sprijină, în prezent, prin fonduri și consultanță, 13 grupuri de inițiativă.
HotNews a analizat câteva dintre cele mai cunoscute grupuri civice din București pentru a evalua modul în care s-au organizat, cum exercită presiune asupra autorităților locale și care sunt obstacolele întâmpinate atunci când administrația le face misiunea mai dificilă.
Inițiativa Prelungirea Ghencea: „Este nevoie de o implicare mai largă în acțiuni civice, fiecare în propriul cartier”
La periferia vestică a Bucureștiului, unde blocurile și casele noi s-au succedat haotic în prelungirea cartierului Drumul Taberei, spre Bragadiru și Domnești, viața de zi cu zi a locuitorilor s-a transformat într-o luptă continuă cu traficul, noroiul și indiferența autorităților. Din această frustrare s-a născut, în urmă cu peste un deceniu, una dintre cele mai active organizații civice din capitală: Inițiativa Prelungirea Ghencea.
Delia Mihalache, fondatoarea grupului, povestește că totul a început de la o problemă aparent minoră: o avarie la rețeaua de apă, în noaptea de Revelion 2012.
„Atunci am contactat virtual vecinii, prin pagina de Facebook a companiei Apa Nova. Ulterior, am contactat pe cei care reclamaseră avaria, ca și mine, și le-am propus să colaborăm pentru soluționarea problemei cu apa. În ianuarie 2013 am înființat o pagină dedicată comunității, intitulată „Inițiativa Prelungirea Ghencea”.
Rezultatul a fost o primă victorie: o petiție colectivă semnată de 200 de persoane și lucrări concrete de reabilitare a rețelei de apă. „Lucrările s-au realizat vara anului 2013, ceea ce ne-a motivat să abordăm și alte probleme ale zonei.”
În prezent, zona Prelungirea Ghencea este una dintre cele mai problematiche din București din punct de vedere urbanistic.
„În sectorul 6, pe zona noastră periferică adiacentă județului Ilfov, se construiește intens de peste 25 de ani. Majoritatea noilor dezvoltări imobiliare s-au făcut cu derogări de la regulile de urbanism, prin PUD-uri aprobate, fără respectarea obligației de minimum 30% spații verzi pe parcurs și fără respect față de prevederile legale legate de parcaje. La fel, infrastructura rutieră nu s-a dezvoltat corespunzător, iar strada principală, Prelungirea Ghencea, are doar o bandă pe sens pentru mare parte din lungime, fără trotuare și piste pentru biciclete..” explică Mihalache. „Lipsa de mobilitate și trafic sufocant sunt principalele probleme ale zonei.”
„Relațiile cu autoritățile locale s-au ușurat, dar necesită în continuare eforturi”
Sub presiunea constantă a administrației civice, au fost derulate petiții, ședințe de consiliu și proteste.
În 2019, Primăria Capitalei a demarat proiectele pentru dublarea lățimii Prelungirii Ghencea, cu linie de tramvai, trotuare și parcare Park & Ride la Șoseaua de Centură. De atunci, lucrările sunt în curs, cu ritm lent, fiind monitorizate de societatea civilă.
Lupta continuă. Relația cu autoritățile locale rămâne dificilă: „În comparație cu acum 15 ani, colaborarea societății civile cu administrațiile locale pare mai bună. Totuși, opiniile noastre sunt adesea ignorate, fiind nevoie de proteste, campanii în social media și petiții colective.”
De asemenea, Delia menționează: „Primarii de sector adesea afișează o atitudine duplicitară. Declară că nu permit dezvoltări imobiliare neconforme, dar aprobă ulterior proiecte nepotrivite, invocând riscul unor acțiuni în justiție din partea dezvoltatorilor.”
Cu toate acestea, Mihalache menține speranța: „Ar trebui să fie mai mulți voluntari în acțiuni civice, fiecare în cartierul său, și împreună pentru cauze comune importante pentru toți.”
Grupul de Inițiativă Civică Icoanei-Ioanid: „Un cartier mai sigur, mai curat, mai prietenos cu copiii noștri”
În centrul Bucureștiului, între parcurile Icoanei și Ioanid, un grup de părinți a hotărât, cu câțiva ani în urmă, să nu mai aștepte ca autoritățile să îmbunătățească condițiile orașului. Astfel a luat naștere Grupul de Inițiativă Civică Icoanei–Ioanid, o comunitate ce combină activismul civic cu spiritul de vecinătate autentic.
„Inițial, nucleul grupului a fost format din părinți care doreau un cartier mai sigur, mai curat, mai prietenos cu copiii, și o comunitate unită, capabilă să-și susțină proiectele”, afirmă Dana Marin, fondatoarea grupului.
Cartierul pare privilegiat – plin de verdeață, cu clădiri istorice și străzi liniștite. Însă, spune Dana, încă există probleme: „Fiind în centrul orașului, cele mai grave sunt poluarea, curățenia (se află la granița între Sectoarele 1 și 2), starea clădirilor vechi (multe între ele interbelice) și siguranța în caz de cutremur.”
În câțiva ani, grupul a obținut rezultate concrete, precum refacerea trecerilor de pietoni în colaborare cu vecinii voluntari, eliminarea copacilor periculoși, curățarea parcurilor, precum și amplasarea de noi treceri pietonale în zonele aglomerate.
De asemenea, au organizat evenimente comunitare diverse – picnicuri, concursuri de dovleci, colinde, seed-bombing, sesiuni de pregătire pentru cutremur, târguri de haine second-hand, acțiuni de curățenie, participări la evenimente locale și campanii pentru promovarea aerului curat.
O realizare deosebită este Ghidul de Bună Vecinătate, un centru de informații unde locuitorii află cine sunt și ce fac, pot vizualiza modele de sesizări, destinatari și modalități de transmitere a problemelor, precum și exemple de succese care încurajează acțiuni similare, disponibil pe icoanei-ioanid.ro.”
Deși procesele se derulează lent, relația cu autoritățile s-a îmbunătățit față de trecut: „Contactul este mai apropiat, dar încă distant. Trebuie să venim în întâmpinarea lor, cu solicitări și sugestii, pentru ca apoi să vedem dacă sunt luate în serios sau nu. Uneori, implementarea este dificilă și durează mai mult.”
Observațiile privind atitudinea edililor indică diferențe între sectoare și indivizi: „Unii primari fac eforturi, alții doar alocă fonduri. Dacă ar fi mai atenți la nevoile comunităților, s-ar realiza lucruri excepționale.”
Părinți de Cireșari: „Ce am câștigat? O comunitate activă și vigilentă”
În Sectorul 1, între Herăstrău și Romexpo, un teren abandonat a fost transformat în locușor pentru copii și familii, datorită eforturilor cetățenilor din cartier, în special ale Grupului de Inițiativă Civică Cireșarii, înființat de Elena Lucaci, mamă care a refuzat să accepte închiderea Bazei Sportive Cireșarii destinată comunității.
„Grupul s-a constituit în august 2018, dintr-o necesitate reală. Baza Sportivă Cireșarii fusese închisă pentru comunitate de peste 15 ani, iar promisiunile politicienilor rămâneau doar promisiuni. Eu locuiesc în cartier, îmi creșteam copilul și nu puteam accepta ca un spațiu public destinat sportului și distracției să fie abandonat. Așa am început, fără resurse, dar cu dorința de a reda comunității ce-i al ei”, afirmă Elena.
„O comunitate nu se construiște online, ci prin oameni care se întâlnesc, se cunosc, lucrează împreună și își păstrează încrederea reciprocă. E nevoie de lideri motivați, altfel ideile rămân la nivel de intenție.”
Reușita cea mai vizibilă a fost redeschiderea Bazei Cireșarii. „Are nevoie de reabilitare, dar copiii și familiile pot folosi din nou spațiul. Implicarea noastră a funcționat, deși într-un ritm lent.”
Astăzi, provocările s-au diversificat: trafic intens, zone convulsive de drumuri, mașini în permanență, lipsa semnalizării și distrugerea spațiilor verzi. „Capacitatea de a ține copiii în siguranță și de a proteja mediul a devenit o problemă urgentă.”
Relația cu administrația locală a trecut prin perioade de ignorare și confruntare, dar și recent, de deschidere. „Inițial, ni s-a spus că se face, apoi că nu se face, apoi am avut blocaje, dar eforturile noastre au dus la contact mai apropiat și la promisiuni de dialog. În mandatul actual, unele acțiuni s-au concretizat, dar sunt încă multe de făcut.”
Elena menționează: „În Sectorul 1, sunt foarte active grupurile civice, deoarece cunoaștem primarii și ne implicăm constant. La nivelul întregii capitale, lucrurile se mișcă mai greu. În permanență se cere insistență și efort pentru a obține rezultatele dorite.”
„În Sectorul 1, cele mai numeroase grupuri civice din București”
Dacă în colaborarea cu primăria de sector există o deschidere, relația cu Primăria Generală este mai complicată. „Pentru Parcul Herăstrău, am formulat sesizări și am participat la întâlniri, însă 169 de dispoziții de demolare a construcțiilor ilegale zac în sertar de ani de zile.”
Ce a rămas din aceste experiențe este o comunitate activă și conștientă. „Ce am realizat? O comunitate vigilentă și implicată. În Sectorul 1, probabil cele mai numeroase grupuri civice din București. Ne cunoaștem, ne susținem și acționăm comun. Nu contează partidele, proiectul bun primește sprijin, cel ilegal se oprește. Transparent și clar.”
Lupta continuă, chiar și când răspunsurile de la instituții întârzie: „Birocrația e grea și lipsa de transparență obositoare, iar instituțiile naționale reacționează lent. De exemplu, cer o audiere la Ministerul Educației de mai mult de un an, și nu mă deplasez în grabă – dacă nu reușim noi, vor reuși copiii noștri. Nu vom renunța.”
Elena Lucaci consideră activismul civic o normalitate, nu o revoltă: „Sunt optimistă în privința viitorului activismului în București. Am văzut că, atunci când oamenii se mobilizează, vorbește între ei, exercită presiuni și nu acceptă „așa și așa”, rezultatele apar. Nu dorim scandal, ci îmbunătățire. Oraș civilizat, lege aplicată, transparență, dialog. Când administrația acționează corect, suntem parteneri. Când devine opacă, suntem contraparte.”
Grupul de Inițiativă Civică Parc Bazilescu: „Am stopat defrișarea arborilor”
Grupul a fost fondat în noiembrie 2024, imediat după începerea „tăierilor agresive” în parcul local, povestește Iulian Ignat, membru fondator. „ADP1 intenționa să taie toți arborii de pe aleile principale, fără autorizații și fără specialiști. Reacția cetățenilor a fost rapidă și hotărâtă, iar împreună am înființat grupul.”
De atunci, GIC Bazilescu apără spațiile verzi din Bucureștii Noi, având ca prioritate menținerea și îmbunătățirea rolului lor. „Calitatea spațiilor verzi este încă fragilă, chiar dacă și cantitatea este suficientă. Utilizarea neadecvată a utilajelor, irigațiile nesustenabile și tăierile fără specialiști deteriorează treptat substratul solului și biodiversitatea.”
Primul contact cu administrația s-a făcut chiar la înființare: „Direcția de Mediu a PMB ne-a protejat arborii de tăiere, explicând celor de la PS1 că nu au dreptul să intervină asupra lor.”
Ulterior, a fost redactată o scrisoare deschisă către primarul sectorului și a avut loc o întâlnire în februarie 2025. „Am fost ascultați, ni s-a promis transparență și colaborare.” În aceeași lună, a avut loc o acțiune pilot de tăieri în coronament, în continuarea colaborării cu ADP Sector 1, dar procesul a rămas fragmentar, fiind întrerupt ulterior. În schimb, în prezent, primăria va colabora cu un arborist de renume.
În toamna lui 2025, activiștii au organizat o dezbatere publică privind reamenajarea parcului, participată de reprezentanți ai administrației locale, inclusiv primarul.
Deși relația cu autoritățile este încă ambivalentă, s-au înregistrat progrese: „Există interes și participare la dialog, dar rezultatele se întârziează. În ultimii ani, am constatat că, pentru comunitate, implicarea trebuie să fie constantă, iar dialogul trebuie menținut activ.”
Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan: „Apărăm parcul de construcții abuzive”
Comunitatea din IOR-Titan s-a consolidat în 2013, atunci când o suprafață importantă din Parcul IOR, situată lângă bulevardul Nicolae Grigorescu, a fost retrocedată. „Atunci am descoperit intenția autorităților de a construi pe un teren ce ne aparținea. Ne-am mobilizat rapid, am creat grupul de Facebook „Prietenii Parcului IOR”, am colectat semnături și am demonstrat că nu dorim să fie sacrificate zonele verzi.”
Un an mai târziu, comunitatea a fost din nou încercată: „Primăria de sector intenționa să ridice o clădire uriașă în zona derdelușului, cu finanțare europeană și de la CNI – suma de 9 milioane de euro.”
Locuitorii au participat la ședințele de Consiliu și au depus plângeri și cereri. În cele din urmă, proiectul a fost abandonat.
De atunci, apărerea pentru IOR a devenit una dintre cele mai vizibile cauze civice din București. „Mii de arbori au fost tăiați ilegal între 2023 și 2025, iar vegetația din cele 12 hectare retrocedate a fost complet distrusă. Zonele dintre Galeriile Titan și blocul Potcoavă au fost rase, fiind o adevărată pădure anterior.”
În 2024, comunitatea s-a organizat ca ONG, pentru acțiuni în instanță, considerând că retrocedarea terenurilor s-a făcut ilegal, deoarece terenul era parcul și nu putea fi restituit conform Legii 10.
Relația cu Primăria Sectorului 3 a fost tensionată: „Discută cu primarul vechi, dar adesea răspunsurile sunt dificil de obținut sau total lipsite de subtilitate. Deși au fost promovate consultări oficiale, acestea au fost ocazii formale. Noi suntem ca o pietricică în pantof, dar nu ne oprim.”
În schimb, cu Primăria Generală a Bucureștiului situația s-a îmbunătățit: „Au avut loc acțiuni concrete, s-a amendat și a fost contestată o firmă pentru abateri de mediu. Vom urmări să se continue, chiar dacă procesul în instanță va dura.”
În aprilie 2023, s-a organizat cel mai amplu protest ecologic—peste 1.500 de persoane au cerut „Nu cedăm Parcul IOR”, mișcare ce a crescut conștientizarea subiectului. Pentru noi, succesul real va fi reintegrarea terenului în parc și replantarea copacilor.
Zagreb, Croația: Activismul civic în politică
În Croația, inițiativele civice sunt adesea informale și difficult de măsurat, concentrate pe urbanism, mediu, servicii publice și drepturile omului. Multe inițiative sunt informale, realizate de grupuri de cetățeni. Cele mai frecvente problematici implică reabilitarea urbană, gestionarea deșeurilor și drepturile civice.
La Zagreb, situația este similar cu cea a Bucureștiului, deoarece cei mai vizibili activiști civici au pătruns în administrație. Primarul Tomislav Tomašević, fost lider al campaniei „Ne damo Varšavsku”, au transformat activismul civic în politică. Mișcarea, între 2006 și 2011, a implicat proteste energetic și ocupări pașnice, simbolizând lupta pentru spații publice și combaterea corupției. În 2025, a fost aprobat un nou Plan Urbanatic care protejează zonele verzi și patrimoniul istoric.
Mulți activiști au continuat în politică sau ONG-uri ecologice, demonstrând că implicarea civică poate conduce la schimbări reale.
Sofia, Bulgaria: Liderul unui grup civic a obținut rezultate remarcabile la alegeri
În Sofia, inițiativele civice apar de cele mai multe ori spontan, fiind formate pentru probleme locale și adesea devenind ONG-uri sau partide politice. Multe sunt rezultate ale alianțelor de locuitori, mobilizate pe rețele sociale pentru probleme specifice.
Cel mai reprezentativ exemplu este Spasi Sofia („Salvează Sofia”), creat inițial pentru îmbunătățirea transportului public și a metroului, care a evoluat pentru a influența administrarea urbană și calitatea spațiilor publice, exercitând presiune asupra Primăriei. Liderul Boris Bonev a obținut rezultate electorale remarcabile, iar în 2023, grupul s-a transformat într-un partid politic cu reprezentare.
Alte inițiative au avut succes în protejarea patrimoniului și a mediului: Veloevolyutsia a promovat piste de biciclete, Da Spasim Boyanskoto Blato a oprit construcțiile ce amenințau habitate naturale, iar Lagera a prevenit demolarea unei clădiri iconice a Balkanton. Aceste exemple ilustrеază implicarea civică în Sofia, care exercită influență asupra deciziilor administrative prin mobilizare și presiune online.
Madrid, Spania: 1 din 5 locuitori face parte dintr-o asociație
În Spania, activismul civic joacă un rol tot mai important în mobilizarea comunităților și influențarea politicilor publice. Multe grupuri se organizează în coaliții, platforme și asociații pentru cauze variate, de la drepturile omului și justiție socială, la sustenabilitate și egalitatea de gen. Primele mișcări civice au fost în anii ’60, dar mobilizarea masivă a venit în anii ’70, odată cu creșterea activismului social și politic, solicitând îmbunătățirea serviciilor și a condițiilor de viață.
La Madrid, s-au format platforme precum Madrid Central, pentru reducerea poluării și crearea zonelor cu emisii reduse, influențând dezvoltarea mobilității durabile și protecția spațiilor urbane. La nivel național, organizațiile de chiriași organizează proteste pentru controlul prețurilor și oferă suport juridic celor afectați de creșteri abusiv de tarif și dificultăți de acces la locuințe.
Finanțarea acestor inițiative derivă din dimensiunea și natura proiectelor: organizațiile mari, precum Ecologistas en Acción, pot accesa fonduri europene sau pot colabora cu fundații, în timp ce cele mici se bazează pe donații și sprijin local. Toate operează cu transparență și implicare activă, evitând sponsorizări care le-ar putea compromite independența.
Participarea civică este relativ redusă: conform ultimelor date, 2 din 10 spanioli fac parte dintr-o asociație, iar tinerii sunt cel mai puțin implicați, invocând lipsa de timp, interes sau pur și simplu lipsa de conștientizare. Totuși, aceste inițiative civice sunt esențiale pentru consolidarea democrației locale, apărarea drepturilor cetățenilor și promovarea schimbărilor sociale.
