Importanța testării anuale pentru diagnosticarea timpurie a bolilor în România și alte țări cu tratamente de ultimă generație

Numărul românilor afectați de infecția HIV/SIDA se apropie de 19.000, iar tendința de creștere este evidentă comparativ cu ultimii 10-15 ani. Este posibil ca numărul real al persoanelor infectate să fie mai mare, întrucât boala este subdiagnosticată. În alte țări europene, cum este cazul Spaniei, prevalența a înregistrat o scădere anuală, și totuși problemele legate de subdiagnosticare persistă.

• Deși accesul la tratamente moderne a devenit mai larg, testarea și identificarea precoce a infecției, precum și stigmatizarea socială, reprezintă principalele obstacole pentru pacienți atât în România, cât și în alte state europene.
• Articolul face parte din proiectul Pulse, un consorțiu jurnalistic transnațional în care contribuie și HotNews, oferind o perspectivă documentată și diversificată despre probleme de interes public, cu informații din mai multe țări. Semnatarii sunt Alina Neagu (HotNews – România), Andrea Muñoz (El Confidencial – Spania), Kostas Zafeiropoulos (Efsyn – Grecia), Martina Bozukova (Mediapool – Bulgaria), Marina Kelava (H-Alter.org – Croația) și Noel Baker (The Journal – Irlanda).
• Invităm cititorii din întreaga Europă să contribuie la realizarea de reportaje coordonate pe teme europene. Completați sondajul de la finalul articolului.

Infecția cu virusul HIV reprezintă o problemă majoră de sănătate publică global, cu estimări conform cărora peste 42 de milioane de vieți au fost pierdute de-a lungul vremii din cauza acesteia.

Pe 1 decembrie, în întreaga lume, se marchează Ziua Mondială de Luptă Împotriva HIV/SIDA, ocazie pentru a discuta despre măsurile necesare sprijinirii persoanelor infectate, comemorarea celor decedați și evidențierea progreselor în domeniu, precum creșterea accesului la servicii de prevenție și tratamente avansate.

Sute de noi persoane diagnosticate anual în România, însă boala rămâne subdiagnosticată

Sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA), cauzat de virusul HIV, duce la distrugerea progresivă a sistemului imunitar.

În România, rata este de circa 100 de cazuri de HIV/SIDA la 100.000 de locuitori.

Actualmente, sunt în evidență 18.966 de pacienți pozitivi cu HIV/SIDA, aflați sub tratament. Dintre aceștia, 18.698 sunt adulți de peste 20 de ani, 142 sunt copii sub 14 ani, iar 126 sunt adolescenți între 15 și 19 ani.

Testare pentru HIV. FOTO: Dreamstime.com

56 de români seropozitivi au decedat în primul semestru al anului 2025, conform datelor publicate de Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș”, coordonatorul Programului național de HIV/SIDA, care asigură tratamentul pacienților.

În prima jumătate a anului, au fost diagnosticați 202 oameni noi cu HIV. În mod constant, sunt raportate câteva sute de cazuri în fiecare an, însă boala rămâne subdiagnosticată.

„Numărul real de persoane infectate poate fi mai ridicat, întrucât boala este subdiagnosticată, nu doar în România”, afirmă managerul Institutului „Matei Balș”.

Persoanele cu comportament de risc – fie consumatori de droguri, fie persoane cu multiple relații sexuale, cazuri sociale – sunt mai expuse. Aceste persoane pot avea contact redus cu sistemul medical și fie nu sunt diagnosticate, fie află târziu despre infecție”, explică medicul Adrian Marinescu, manager al Institutului „Matei Balș”, într-un interviu exclusiv.

„Testarea anuală pentru fiecare cetățean este esențială”

Medicul Adrian Marinescu consideră că o soluție pentru identificarea precoce o reprezintă testarea regulată, ori de câte ori există suspiciuni, inclusiv de către medici din alte specializări decât boli infecțioase.

Medicul de familie poate realiza testarea pentru HIV. „Testarea este gratuită și pentru persoanele fără asigurare medicală, indiferent de statutul de asigurat sau neasigurat în sistemul de sănătate”, adaugă acesta.

Recomandarea este ca toți cetățenii să se testeze cel puțin o dată pe an pentru HIV, hepatite B și C, iar persoanele cu risc crescut – lucrători sexuali, consumatori de droguri – ori de câte ori este necesar.

Campanii de informare și testing în zonele defavorizate, precum caravane mobile, sunt esențiale pentru a crește acoperirea și acceptarea testărilor.

Diagnosticul tardiv, o problemă comună și în alte țări europene

La nivel european, diagnosticarea tardivă este o provocare și în alte state.

„În aproape jumătate dintre cazuri, infecția avansează, cu imunodeficiență severă”, afirmă dr. María Velasco, reprezentantă a Societății Spaniole de Boli Infecțioase și Microbiologie Clinică și lidera Grupului de Studiu al SIDA.

Spania, totuși, se află printre statele cu cele mai bune evoluții, în ultimul deceniu, observând o scădere de aproape 60% a cazurilor noi de HIV de la 2017 încoace.

Irlanda a înregistrat o reducere de 21% a cazurilor din primele șase luni ale anului comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, iar numărul persoanelor testate pozitiv a crescut cu 68% în perioada 2019-2023.

În România, tendința este de creștere a cazurilor: în 2010 erau peste 10.400 de persoane diagnosticate, iar în 2015 depășeau 13.500, fiind aproape 19.000 acum.

Explicația, conform medicului Marinescu, este aceea că, pe de o parte, se testează mai mult, iar pe de alta, numărul de decese a scăzut datorită tratamentelor moderne.

„Tratamentul inițiat precoce poate egaliza speranța de viață cu a persoanelor sănătoase”

Descoperirea timpurie a infecției permite pacienților să aibă o viață normală, cu tratament, iar speranța de viață a celor infectați devine comparabilă cu cea a celor sănătoși, dacă tratamentul începe devreme.

„Este asemănător cu un cancer nedepistat la timp, care se poate extinde metastazic în stadii avansate”, explică medicul Adrian Marinescu.

Majoritatea pacienților români (peste 90%) beneficiază de tratamente de ultimă generație, sub formă de administrare o singură dată pe zi, similar cu cele folosite în cele mai avansate țări.

Costul tratamentului lunar variază între 600 și 700 de euro, indiferent de statutul de asigurat.

„Costul lunar poate ajunge la 3.500-4.000 lei, ceea ce multe persoane nu și-l pot permite. România alocă anual peste 110 milioane de euro pentru tratamentul tuturor pacienților seropozitivi, fără a include costurile pentru monitorizare și evaluare. Toți cei pozitivi la HIV sunt integrați în programul național de tratament”, precizează medicul Marinescu.

Stigmatizarea, o barieră în calea combaterii infecției

Asociația Română Anti-SIDA (ARAS) solicită finanțarea publică pentru programe dedicate eliminării discriminărilor și stigmatizării, precum și pentru reducerea barierelor legale care limitează accesul la servicii pentru grupurile vulnerabile, inclusiv migranți, consumatori de droguri, persoane LGBTQI+ și lucrători sexuali.

Un studiu din 2022, realizat în Constanța de Fundația Baylor Marea Neagră, a ilustrat situația discrimanării și stigmatizării în rândul persoanelor infectate cu HIV, unele raportând tratament diferențiat din cauza diagnosticului.

Există persoane care evită să fie vizibile în timp ce se deplasează către clinici de specialitate, pentru a nu fi supuse discriminării.

Similar, în Bulgaria, țară cu o populație de 6,4 milioane, peste 2.600 de persoane infectate cu HIV primesc tratament gratuit, dar prejudecățile și stigmatizarea persistă. În ultimii 10 ani, anual, s-au constat între 200 și 300 de cazuri noi.

Un sondaj realizat de „Sănătate fără frontiere” indică un nivel prea scăzut de toleranță față de persoanele infectate cu HIV, în ciuda progreselor medicinii.

Deși tratamentul modern reduce riscul de transmitere, doar 3% dintre persoanele infectate se căsătoresc cu alți pozitivi, iar doar 29% lucrează cu colegi seropozitivi.

În Croația, un sondaj din 2022 a evidențiat o rată ridicată de stigmatizare în ciuda îmbunătățirilor din domeniu, iar peste 38% dintre cazurile noi apar la migranți din Africa de Nord.

„Respingeri iraționale împotriva persoanelor infectate”

Cu o populație de 3,8 milioane de locuitori, Croația a înregistrat 2.174 de cazuri de HIV/SIDA de la primul caz, în 1985, și 272 de decese până în prezent.

Anul 2024 a adus 58 de noi infectări, o scădere față de anul anterior.

Autoritățile croate lansează politici și programe destinate promovării toleranței și acceptării persoanelor seropozitive.

În Spania, stigmatizarea socială persistă, deși s-au făcut progrese în ultimile 30-40 de ani, sfătuiți să combată prejudecățile prin campanii de educație și sensibilizare, susțin reprezentanții medicali.

Grecia se confruntă cu o situație specială, fiind înregistrate peste 650 de cazuri noi în ultimul an, din care peste 38% la migranți din Africa de Nord. Stigmatizarea, precum în alte țări, rămâne o barieră în procesul de integrare și tratament.

„Este nevoie de investiții continue în educație și formare profesională pentru a combate prejudecățile”, afirmă medicii specializați.

Țări afectate de război, precum Rusia și Ucraina, în fruntea incidentelor

În 2023, au fost înregistrate aproximativ 630.000 de decese globale legate de HIV, și se estimează 1,3 milioane de cazuri noi.

Din datele OMS pentru regiunea europeană, în 2023, au fost diagnosticate 112.883 de persoane cu HIV, cu peste două treimi în estul regiunii. Cele mai ridicate rate de infectare, per 100.000 de locuitori, se înregistrează în Rusia (37,9) și Ucraina (31,7), urmate de alte state.

Modalitățile principale de transmitere rămân contactul heterosexual (63,8%), urmat de consumul de droguri prin seringi contaminate (13,6%), relațiile între bărbați (11,7%) și transmiterea de la mamă la copil (<1%), pentru restul cazurilor fiind necunoscute modelele de transmitere.

Decesele datorate HIV la nivel european înregistrează o scădere, de la 4.300 în 2010 la 2.300 în 2025, dar țintele de reducere la 1.000 decese pentru 2024 nu au fost atinse.