Importurile alimentare ale României au crescut semnificativ în prima jumătate a anului, atingând aproape 6 miliarde de euro, echivalentul a aproape 33 de milioane de euro pe zi. Această valoare este superioară comparativ cu anul trecut, când importurile zilnice erau de aproximativ 30 de milioane de euro, indică datele Institutului Național de Statistică.
„În economia românească, există un paradox evident. O țară cu resurse agricole importante importă majoritatea alimentelor consumate. Rafturile supermarketurilor reflectă un paradox cotidian: carne prelucrată din țări occidentale, lactate din Europa centrală, dulciuri şi conserve de proveniență externă, în detrimentul produselor locale. Această situație se conturează într-o țară cu un potențial agricol important și cu un număr tot mai mare de consumatori care caută produse autohtone”, declară Călin Costinaș, coordonator al Grupului de lucru „Produs românesc” – Agrinnovator, Clubul Fermierilor Români.
Paradoxul persistă, subliniază Costinaș, deoarece, deși dispunem de o producție agricolă vastă, importăm murături, în timp ce România rămâne singura țară din regiune care importă borcane pentru industria conservelor.
Polonia, Ungaria și Bulgaria, țări care influențează importurile alimentare
Scăderea producției locale de alimente destinate consumului zilnic contribuie la creșterea importurilor, ceea ce prezintă preocupări pentru viitor, menționează și Tudorel Andrei, șeful INS.
Autorul unei lucrări dedicate comerțului exterior românesc cu produse agroalimentare, prof. Andrei, evidențiază că deficitele comerciale medii anuale ale României în acest domeniu s-au multiplicat de peste 7 ori față de Ungaria, de peste 12 ori față de Polonia și de peste 25 de ori față de Bulgaria.
Lipsa capacităților de prelucrare a materiilor prime determină o dependență crescândă de importuri din țările membre UE.
Printre țările cele mai importante din punct de vedere al volumului importurilor agroalimentare se numără Ungaria și Polonia, urmate de Bulgaria.
Ungaria: o sursă majoră de carne, lactate și ouă
În ultimii 15 ani, un număr important de produse din nomenclatorul combinat au prezentat un deficit în relația comercială cu Ungaria.
În relația comercială cu Polonia, 22 de categorii de produse au înregistrat importuri superioare exporturilor. În ambele cazuri, există o concentrație a deficitului la câteva categorii de produse agroalimentare.
În cazul Ungariei, produsele principale responsabile de deficit sunt: „Carne și organe comestibile”, „Reziduuri și deșeuri alimentare, hrană pentru animale” și „Lapte și produse lactate, ouă”.
Polonia: cereale, produse de patiserie și carne
Polonia se remarcă prin importurile mari de „Preparate pe bază de cereale și produse de patiserie”, „Lapte și produse lactate, ouă” și „Carne și organe comestibile”.
Atât în relațiile comerciale cu Polonia, cât și cu Ungaria, se observă un număr mare de produse cu deficit, iar un număr redus de categorii de produse prelucrate acumulează deficite semnificative.
Bulgaria: legume, fructe, cafea și pește
În relația cu Bulgaria, România înregistrează un deficit la o serie de produse agroalimentare, în timp ce alte produse realizează un excedent.
Producția de lapte s-a redus drastic
„Situația este reflectată de o serie de produse agroalimentare. Producția locală scade, în timp ce consumul intern crește, determinat de creșterea veniturilor și de oferta diversificată a lanțurilor de magazine”, susține Tudorel Andrei.
Dezvoltarea comerțului intern nu a avut un impact pozitiv asupra producției locale, iar cererea este satisfăcută preponderent prin importuri.
Ca exemplu, România exportă semințe de floarea-soarelui, dar prelucrarea se desfășoară în exterior, rezultând atât produse finite, cât și reziduuri ce pot contribui la hrana animalelor.
