Foto: Bogdan Cârpăveche, Director PwC România
Modificările fiscale recente, incluse în pachetele aprobate de guvern, generează o schimbare importantă în impozitarea persoanelor fizice, mai ales în ceea ce privește veniturile din investiții și bunurile valoroase. Proiectele legislative denotă un trend de revenire la impozitarea cu 16% a unor categorii de venituri, față de 10% aplicată anterior, începând cu 2018. Actualizările vizează, pentru început, venituri din investiții (cu excepția dobânzilor, care se impun cu 10%), și venituri din tranzacții cu monede virtuale. Revenirea la 16% pentru dividende, câștiguri din transferuri de titluri de valoare, instrumente financiare derivate și monede virtuale va amplifica povara fiscală pentru investitori. Totodată, măsurile privind impozitarea bunurilor imobile și mobile de valoare mare, combinate cu o modificare a bazei impozabile, vor antrena o creștere considerabilă a contribuabililor afectați. În acest context, este crucial ca persoanele fizice să reevalueze structura investițiilor și portofoliul de active pentru a gestiona impactul fiscal al noilor reglementări.
Mai precis, impozitarea cu 16% se aplică veniturilor din dividende distribuite persoanelor fizice din ianuarie 2026 și câștigurilor realizate din transferuri de titluri de valoare, instrumente financiare derivate sau aur de investiții, începând cu 2026. Indiferent dacă veniturile sunt obținute în România sau în străinătate, modificările legislative vor genera o povară fiscală suplimentară pentru investitori.
Vor fi afectate și profiturile din transferuri de titluri de valoare și operațiuni cu instrumente financiare derivate realizate prin intermediari locali. În acest caz, impozitul reținut la sursă va crește de la 1% la 3% dacă titlurile de valoare/instrumentele financiare derivate sunt vândute peste 365 de zile de la achiziționare, respectiv de la 3% la 6% dacă vânzarea se realizează într-un interval mai scurt. Deși impozitarea prin intermediari rezidenți (3% sau 6%) rămâne semnificativ mai mică decât taxa de 16% aplicată altor tipuri de tranzacții, absența posibilității de compensare a pierderilor implicate obligațiilor fiscale din aceste transferuri ridică aspecte importante privind evaluarea impactului fiscal.
Veniturile din tranzacții cu monede virtuale, considerându-se venituri din alte surse, vor intra, începând cu 2026, sub incidența ratei de impozitare majorate de 16%. În contrast cu veniturile din investiții, pierderile din tranzacții cu criptomonede nu pot fi compenste cu câștiguri similare sau din alte tipuri de investiții.
La nivel regional, rata de 16% aplicată câștigurilor de capital și dividendelor se situează sub nivelul impunerilor din țări precum Polonia (19%), Estonia (22%) sau Letonia (25,5%), dar este mai mare decât impozitul de 15% din Ungaria și Lituania, sau de cel aplicat în Bulgaria (5% dividende și 10% câștiguri de capital). Încă, impozitarea veniturilor din investiții în România este inferioară celei din Austria (27,5%) și Elveția (35%), două țări preferate de rezidenții români pentru plasarea investițiilor în străinătate (în aceste situatii, taxele pot fi diminuate prin convenții bilaterale de evitare a dublei impuneri).
Totodată, începând cu anul 2026, se mărește impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare (clădiri rezidențiale cu o valoare impozabilă peste 2,5 milioane lei și autoturisme de peste 375.000 lei). Impactul se va manifesta prin majorarea cotei de impozit la 0,9% (de la 0,3%) și prin ajustarea considerabilă a bazei impozabile pentru clădirile rezidențiale. Având în vedere că impozitul special de 0,9% se aplică asupra diferenței dintre valoarea impozabilă și plafonul neimpozabil de 2,5 milioane lei, este probabil ca creșterea valorii impozabile pentru clădiri cu aproximativ 170% să conducă la o creștere a numărului de persoane fizice obligate să declare și să plătească anual impozitul special pe bunuri imobile valoroase până la finalul lunii septembrie.
