Recent, premierul Ilie Bolojan a afirmat că nu acordă importanță CV-urilor celor cu care trebuie să colaboreze profesional. Se pare că nici antecedentele penale ale angajaților din echipa miniștrilor săi nu sunt o prioritate, având în vedere că noul ministru al Economiei, Ambrozie Irineu Darău, a numit-o în funcție pe Adriana Miron, ca șefă de cabinete, deși are o condamnare definitivă la 2 ani cu suspendare pentru abuz în serviciu.
Adriana Miron, despre care este vorba, a ajuns la Brașov în anul 2021, fiind angajată în cadrul Agenției Metropolitane Brașov și detașată la Primăria Brașov, până la numirea în funcția de director general.
Se pare că ea a fost apropiată de fostul primar din Brașov, Allen Coliban (USR), pe filiera lui Dacian Cioloș, fost premier al României și fost comisar european pentru agricultură.
După ce Coliban a pierdut alegerile, ea a rămas angajată în Primăria Brașov ca „funcționar public de avangardă”, așa cum își descria și ea însăși activitatea. În preajma Crăciunului, a fost numită consilier de cabinet al ministrului Economiei, Irineu Darău.
„Deocamdată sunt în concediu legal, iar contractul de muncă se va suspenda pe durata mandatului meu la Ministerul Economiei”, declarând Miron pentru publicația BizBrașov.
In anul 2013, Miron a fost trimisă în judecată pentru abuz în serviciu și fals intelectual în formă continuată. Conform deciziei Curții de Apel București din 17 decembrie 2015, ea a primit o condamnare definitivă la 2 ani cu suspendare, sub numărul de înregistrare 102/24.02.2015.
Explicația Adrianei Miron
În 2011, Adriana Miron ocupa funcția de director adjunct în cadrul Autorității de Management pentru Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative.
„Coordonam departamentele pentru Management Financiar, Control și Antifraudă. În această calitate, am aprobat un raport de verificare pentru un proiect în valoare de cinci milioane de euro, care a evidențiat penalități de un milion de euro.”
Era vorba despre un contract de finanțare, având ca beneficiar Ministerul de Interne, iar penalitățile au fost aplicate pe un contract de achiziție încheiat între Ministerul Administrației și Internelor și firma TeamNet (azi inactivă), controlată de Sebastian Ghiță, despre care se spune că are probleme penale și a fugit din țară.
„Am fost chemată la cabinetul ministrului de atunci și am fost apostrofată pentru că am aprobat penalități pe un contract al Ministerului de Interne. Am explicat că nerespectarea legislației în domeniul achizițiilor publice era evidentă, iar verificarea a fost făcută de o echipă de control din care nu făceam parte. Am aprobat raportul după ce am verificat dosarul de achiziție conform procedurilor de rambursare.”
Mi s-a cerut să reconsider raportul, însă am refuzat și am solicitat verificarea de către departamentul de specialitate al Ministerului Finanțelor și de către ANAP. Ministerul Finanțelor a menținut penalitatea, iar ANAP (fosta ANRMAP) a impus o amendă de 40.000 de lei”, explică Adriana Miron, într-un punct de vedere solicitat de publicație.
Decizia a fost urmată de o serie de acțiuni și de o analiză detaliată a activității sale de către autoritățile competente.
„Inițial, a fost trimisă în fața procurorilor pentru un proiect, însă cazul s-a încheiat cu soluția de NUP (neurmărire penală). În urma insistențelor, s-a adus un martor care a susținut că, în aprilie 2010, pe când era director adjunct al Direcției de Resurse Umane din MAI, ar fi organizat un concurs și ar fi semnat foi de pontaj pentru un angajat până la transferul său către Prefectura Capitalei.”
Faptul că a contrasemnat aceste documente a fost interpretat ca „fals intelectual în formă continuată”, iar prejudiciul estimat a fost de 1470 de lei (reprezentând un salariu și jumătate). În timpul procesului, Miron a fost judecată de patru complete, iar ultima decizie, pronunțată brusc, a crescut pedeapsa la doi ani cu suspendare, fără probe suplimentare.
„La fond, am fost condamnată la un an cu suspendare. Recursul a fost respins, însă parchetul a făcut recurs și pedeapsa mi-a fost sporită la doi ani cu suspendare”, povestește Miron.
În urmă cu o decadă, Adriana Miron a fost condamnată definitiv în Dosarul 23034/299/2013. Potrivit informațiilor, ea ar fi falsificat semnătura secretarului de stat Gheorghe Emacu și ar fi organizat un concurs de angajare pentru un bărbat din Giurgiu, pe care apoi l-a transferat la Prefectura Capitalei.
La audieri, conform surselor, Miron a declarat că nu se afla în minister în ziua respectivă și că nu știa sala în care a fost susținut examenul. De asemenea, a spus că a lăsat cardul de salariu persoanei respective pentru a încasa banii pe mai multe luni.
Se mai susține că în anchetă au fost implicate și alte angajate din instituție, foste membre în comisii de examen, care au fost și ele ulterior condamnate.
Schimbări rapide în atribuțiile unui funcționar public, de pe o zi pe alta
După angajarea la Ministerul Economiei, Adriana Miron a fost încadrată în atribuții care nu se regăseau în fișa postului, fiind astfel transferată de la un departament la altul, preluând activități de Resurse Umane, deși avea antecedente penale în domeniu.
Potrivit documentelor oficiale, colega sa, Mihaela Popescu, a început activitatea în dimineața zilei de 23 decembrie, având în sarcină trei domenii principale: Economic, Juridic și Resurse Umane.
Însă, a doua zi, 24 decembrie, lista atribuțiilor a fost redusă, fiind eliminat și punctul referitor la Resursele Umane.
Adriana Miron, un funcționar public cu situație financiară foarte avantajoasă
Conform declarației de avere publicate la data de 15 iunie 2022, când era angajată ca Administrator Public la Primăria Brașov, Adriana Miron deținea două terenuri intravilane (cumpărare și moștenire), două apartamente, o casă cu destinație rezidențială (cumpărare și moștenire), un autoturism VW din 2011 și avea venituri din vânzarea unui apartament, conturi în lei și credite.
De asemenea, Miron avea patru surse principale de venit, provenite din activitatea de Administrator Public, consultanță, asigurări și Agenția Metropolitană de Consultanță Durabilă Brașov.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
O altă figură controversată din perioada Kovesi este Augustin Lazăr, fost procuror general al României, pensionat cu titlu special: „Ministerul Public trebuie să clarifice o problemă deosebit de sensibilă”
Nicușor Dan manifestă dorința pentru o nouă campanie anticorupție: „Atunci când medicul îți confirmă că ai o boală de durată, tratamentul va dura”
