Hotărârea judecătorului Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești, care a anulat decizia Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale, a fost declarată ilegală de Înalta Curte de Casație și Justiție. Această decizie a fost luată în urma contestațiilor formulate de Curtea Constituțională și Parchetul General.
- Instanța supremă a anulat complet hotărârea Curții de Apel Ploiești. Această decizie este definitivă, însă reclamanta Gheorghița Popescu poate depune o contestație extraordinară care se va judeca marți la Instanța Supremă.
Motivarea Înaltei Curți, de 18 pagini, explică faptul că judecătorul de la Curtea de Apel Ploiești a depășit competențele sale.
Atât Curtea Constituțională, cât și Parchetul General au susținut în contestații că instanța de la Ploiești a depășit limitele puterii judecătorești, invocând un exces de atribuții.
„Prin exces de putere se încalcă ordinea constituțională și interesul public, instanța judecătorească depășind limitele stabilite de Constituție. Instanța de fond a comis un exces de putere respingând excepția de necompetență și considerând hotărârea Curții Constituționale ca act administrativ, aplicând prevederile Legii contenciosului administrativ”, se arată în motivarea Înaltei Curți.
Interpretare eronată de către judecătorul de la Ploiești
Magistrații Înaltei Curți au constatat că nu există o competență generală a instanțelor judecătorești pentru verificarea legalității deciziilor Curții Constituționale, autoritate constituțională. Aceasta, conform prevederilor Constituției și ale Legii contenciosului administrativ, vizează doar controlul asupra actelor administrative ale autorităților publice.
Hotărârea Curții Constituționale este un act jurisdicțional emis în baza Constituției, care stabilește atribuțiile Curții Constituționale de supraveghere a alegerilor.
„Interpretare greșită a Constituției”
Înalta Curte consideră că argumentul instanței de fond de a considera hotărârea Curții Constituționale ca act administrativ este nefondat.
Instanța Supremă subliniază că hotărârea Curții Constituționale nu este un act administrativ, ci un act jurisdicțional emis în limita atribuțiilor Curții, asigurând supremația Constituției.
Interferențe în atribuțiile Curții Constituționale
Înalta Curte a subliniat că judecătorii au obligația de a respecta dispozițiile legale și că nu pot anula complet prevederi legale ale unei legi organice.
„Înlăturarea de la aplicare a dispozițiilor unei legi organice, sub pretextul neconformității cu Constituția, constituie o încălcare a principiului separației puterilor în stat. Instanțele judecătorești nu au competența să se pronunțe asupra legalității unei decizii jurisdicționale a Curții Constituționale”, a conchis Înalta Curte.
Decizia Înaltei Curți este definitivă. Reclamanta poate contesta în continuare, dar acest demers este o cale extraordinară de atac.
Numeroase cereri depuse la curțile de apel
În perioada respectivă, peste 130 de contestații au fost depuse la curțile de apel împotriva deciziei Curții Constituționale, iar toate soluționările (cu excepția unei situații) au fost respinse. Judecătorul Vasile a fost singurul care a admis o astfel de cerere, o situație care a generat dezbateri publice ample.
În motivarea sa, judecătorul Vasile a susținut că decizia Curții Constituționale este ilegală, considerând că instanța constituțională nu are dreptul să intervină fără sesizare oficială și probe concrete.
(Informațiile suplimentare ce implică persoane, organizări și evenimente, sunt excludențate)
