Experții notează că albanezii și bulgarii au cea mai mare încredere în băncile lor centrale din regiunea sud-est europeană, în timp ce România, Bosnia și Ungaria obțin rezultate mai slabe, potrivit unui studiu al Băncii Centrale a Austriei.
Încrederea în băncile centrale este un subiect crucial atât pentru cercetători, cât și pentru factorii de decizie. Aceasta este influențată de factori precum intensificarea inflației post-pandemie, care a atins în multe economii avansate niveluri nemaiîntâlnite de la anii 1970-1980, dar și de ratarea de către unele țări a țintelor de inflație stabilite.
„O altă problematică constă în inconsistența dintre politicile de „ghidare prospectivă” și necesitatea de a majora rapid dobânzile pentru combaterea inflației, fapt ce a generat critici și a ridicat semne de întrebare cu privire la credibilitatea acestui instrument”, arată un studiu al Băncii Centrale Europene pe acest subiect.
În contextul României, cercetările din Austria arată diminuarea încrederii în banca centrală națională pe măsură ce respondenții înaintează în vârstă.
De asemenea, nivelul de încredere scade proporțional cu scăderea veniturilor, persoanele cu venituri mai ridicate manifestând o încredere mult mai mare decât cele cu venituri mai mici.
Cazul Băncii Naționale a Albaniei – cu cel mai înalt nivel de încredere
Încrederea înaltă a populației din Albania în banca sa centrală se datorează mai multor factori: o independență instituțională puternică, o politică monetară eficientă, aliniere la standardele Uniunii Europene, o comunicare transparentă și un istoric clar de stabilitate financiară și inflație scăzută, după cum declară Malcolm Knight, directorul general al Băncii pentru Reglementare Internațională.
Independența instituțională a fost consolidată prin legislație modernă, modificată după crizele economice din anii ’90, fapt ce a contribuit la încrederea publicului.
Albania a gestionat eficient inflația, menținând stabilitatea financiară și o revenire economică robustă după evenimente disruptive precum pandemia COVID-19 și tendințele inflaționiste globale.
Reformele structurale și supravegherea prudentă au dus la un sector bancar modern, cu un nivel scăzut de credite neperformante și o participare semnificativă a investitorilor străini, elemente care consolidează încrederea.
Totodată, Banca Națională a Albaniei menține o comunicare transparentă și deschisă cu publicul, oferind actualizări periodice privind deciziile de politică monetară, țintele de inflație și evoluțiile din sistemul financiar. Banca se distinge prin transparență și comunicare în regiunea sud-est europeană.
Reformele băncii centrale au dus la îmbunătățiri în etica bancară și la protecția consumatorilor, recunoscute la nivel internațional.
De ce este esențială încrederea?
Misiunile băncilor centrale, ilustrate de Reserve Bank of Australia sau Bank of Canada, evidențiază importanța de a fi instituții demne de încredere. Beneficiile încrederii includ:
- Ancorarea așteptărilor inflaționiste: Încrederea contribuie la stabilirea unor așteptări ale populației privind inflația viitoare. Studiile arată că, o dată cu creșterea încrederii, așteptările inflaționiste converg către ținta băncii centrale.
- Limitarea influenței politice: O bancă centrală credibilă are o capacitate mai mare de rezistență la presiunile politice, asigurându-și independența.
- Facilitarea atingerii obiectivelor: Încrederea susține stabilitatea economică și controlul inflației. O instituție de încredere poate implementa cu mai mult succes politici, chiar și cele nepopulare, necesare pentru stabilitatea macroeconomică.
Ce influențează încrederea?
Numeroși factori, dintre care mulți nu sunt direct controlați de băncile centrale, influențează nivelul de încredere, remarcând că rolul inflației este relativ limitat în comparație cu alte aspecte. Crizele economice au un impact semnificativ asupra încrederii. Este mai ușor să pierzi încredere decât să o câștigi, subliniază un raport al BCE.
În ciuda acestui fapt, băncile centrale pot acționa pentru a cultiva și menține încrederea, prioritatea fiind îndeplinirea mandatului. Totodată, o comunicare îmbunătățită cu publicul larg și educația financiară sunt instrumente eficiente.
Provocări viitoare și soluții posibile
Menținerea încrederii este o provocare și în contextul actual, unde polarizarea socială și politică, rolul rețelelor sociale și dezinformării reprezintă factori adăugători. Cu cât publicul înțelege mai bine rolul și funcțiile băncii centrale, cu atât vulnerabilitatea față de dezinformare este diminuată.
