Imagine ilustrativă / Shutterstock
Faptul că cheltui mai mult din buzunar sau de pe card pentru aceleași produse ca luna trecută indică faptul că valoarea banilor tăi achiziționați azi este mai mică. La un salariu mediu net de 5.387 lei/lună, echivalentul a 64.644 de lei anual în august, o inflație de 10% înseamnă că îți vor rămâne în buzunar cu 6.464 de lei mai puțin anual. Practic, o parte semnificativă a salariului și chiar mai mult, se evaporă din cauza inflației.
Guvernatorul Isărescu și echipa sa din BNR știu că sunt prinsi între ciocan și nicovală. Creșterea dobânzii de referință poate feri inflația, însă fragilizează creșterea economică. Reducerea dobânzii, pe de altă parte, stârnește inflația.
Oricare ar fi decizia, cineva va avea de suferit.
- Citește și: Doamna Ionescu înțelege deja că în România devine tot mai costisitor să fii sărac. Domnul Popescu, angajat într-o corporație internațională, confirmă această realitate
Impactul inflației asupra persoanelor cu venituri mici și celor cu resurse
Persoanele cu câștiguri modeste dedică cea mai mare parte a bugetului pentru nevoi de bază — alimente și utilități, fără a include cheltuieli pentru vacanțe sau excursii costisitoare. Cei care au venituri de câteva mii de euro lunar pot reduce unele cheltuieli ocazionale. În schimb, cei cu venituri reduse pot fi nevoiți să scadă din bugetul destinat alimentelor. În literatura de specialitate, inflația este adesea interpretată ca o formă de taxare a celor defavorizați.
În Statele Unite, se calculează de fapt două tipuri de „inflație”. Prima este clasică — indicele prețurilor de consum, sau C.P.I., care reflectă costul unui coș de consum tipic pentru americani. A doua este indicele cheltuielilor de consum personal, sau P.C.E., care include și cheltuielile acoperite parțial sau integral de asigurări și programe guvernamentale. Diferența constă în constructia celor doi indici.
Este inflația benefică sau dăunătoare? Răspunsul depinde de perspectivă…
„Guvernele favorizează inflația. De aceea, evităm zona euro, acolo unde nu putem genera chiar noi inflație sau tipări bani”, avertizează Adrian Codirlașu, președintele CFA România.
Creșterea rapidă a prețurilor poate genera probleme, destabilizând sistemele politice și sociale, reducând nivelul clasei de mijloc și complicând planificarea bugetelor de afaceri.
De exemplu, dacă vând mere unui lanț de magazine alimentare cu 1 leu/kg, iar banca îmi cere lunar 200 de lei pentru credit, dacă scumpesc merele la 1,05 lei, voi plăti împrumutul mai rapid. Însă, astfel, provoac inflație.
Această inflație poate afecta dur și instituțiile financiare. Banca, căreia îi datorez 200 de lei lunar, nu este încântată să primească o sumă valoare de doar 180 de lei în termeni de putere de cumpărare, ca urmare a devalorizării.
De asemenea, deponenții în bănci resimt efectele, întrucât valoarea economiilor lor scade. În esență, inflația afectează în mod direct persoanele cu venituri fixe, precum studenții sau pensionarii.
Fiecare resimte inflația în mod diferit
Când IPC creștea cu 5,3%, un pensionar percepea această creștere ca fiind de peste 8%, în timp ce pentru cei cu venituri peste 6.000 de lei net, inflația reală resimțită era aproape de 4%. În funcție de circumstanțe, percepția asupra inflației diferă de la o categorie la alta.
Ce nivel de inflație ne așteaptă în acest an?
Potrivit celui mai recent raport al BNR privind inflația, se preconizează aproximativ 9% până la sfârșitul anului 2025. La începutul lunii noiembrie, Banca Națională își va actualiza prognoza și va publica estimatele asupra evoluției prețurilor viitoare.
