România a înregistrat în luna iunie cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, conform unei metodologii care permite comparații statistice între state. Indicele armonizat al prețurilor de consum (calculat după metodologia Eurostat) a fost de 5,8% în România, urmată de Estonia și Ungaria.
Prognozele economiştilor privind inflaţia au fost revizuite în jos, în urma pachetului fiscal anunţat de Guvern. Datele recente sugerează că creşterea preţurilor va continua, putând atinge 8% toamna. În context geopolitic nefavorabil, rata inflaţiei ar putea ajunge chiar la 10%.
Este important de menționat că fiecare ţară calculează inflaţia diferit, pe baza obiceiurilor specifice de consum ale populaţiei. Spre exemplu, Marea Britanie ia în considerare preţul plăcintelor cu fructe şi al gogoșilor, în timp ce Franţa ţine cont de preţul melcilor și al serviciilor sexuale.
Marea Britanie: Gogoși și plăcinte în calculul inflației
Coșul de mărfuri și servicii utilizat pentru calcularea inflației se modifică anual, excludându-se elementele necaracteristice și incluzându-se produse noi, relevante, în special din segmentul tehnologiei.
Marea Britanie foloseşte preţurile la piure de cartofi, plăcinte cu fructe şi gogoşi în calculul ratei inflaţiei. Piureul de cartofi a fost inclus în lista de mărfuri în 2018.
De asemenea, sunt înregistrate separat prețurile unui concediu cu rulotă sau ale lichidelor pentru ţigări electronice.
Franţa monitorizează cu atenţie prețurile la pupile de broască, melci și diferite tipuri de carne, inclusiv carne de cocoş, prepeliţă și fazan.
Asemănător, Germania foloseşte prețurile la bratwurst și șnitzel în calculul inflației, precum și ketchup-ul picant.
Italia, cunoscută pentru pasiunea sa culinară, include în calculul inflației uleiurile comestibile și uleiul de gătit distinct, precum și roşiile pentru sos și cele pentru gătit separat. De asemenea există o diferențiere între peştii de crescătorie și cei de apă dulce.
Țările de Jos includ în calculul inflaţiei preţurile diferitelor clase de maşini, de la cele „mini” până la SUV-uri.
Franța: Incluzând în calculul inflației serviciile sexuale
În septembrie, indicele armonizat al inflației a fost similar în România, Slovacia, Croația și aproape identic cu cel din Belgia. Cu toate acestea, nivelul de trai în aceste ţări este diferit.
Diferența dintre inflație și costul vieții
Termenii „inflație” și „costul vieții” sunt utilizati uneori ca sinonime, însă nu exprimă același concept, deși sunt interconectate.
Inflația reprezintă o imagine de ansamblu. Pe măsură ce preţurile alimentelor, vestimentaţiei sau a serviciilor auto cresc, puterea de cumpărare scade. Rata inflaţiei este calculată lunar de Institutul Naţional de Statistică pe baza unui coș de bunuri și servicii.
Costul vieții este diferit. Conceptul este mai des utilizat pentru a compara venitul minim necesar pentru satisfacerea nevoilor în diferite zone geografice. Costul vieții este mai ridicat în București decât în alte zone din țară.
Coșul de bunuri și servicii utilizat pentru calcularea inflației variază semnificativ de la o țară la alta.
Datele Fondului Monetar Internațional evidențiază diferenţele considerabile în obiceiurile de consum din diverse state.
Alocarea ponderei bunurilor şi serviciilor în coșul de consum relevateu nivelurile economice și modelele culturale de consum din ţările respective.
O ţară poate ajustea ponderile pentru diferitele categorii ale coșului de consum pentru a reflecta schimbările din modul de cheltuire a consumatorilor.
Articolul din coşul de consum şi ponderile categoriilor de bunuri şi servicii evidenţiază priorităţile consumatorilor şi specificul economic naţional. Legea lui Engel este un instrument util pentru compararea ponderilor: cu cât o familie este mai săracă, cu atât ponderea cheltuielilor cu alimentele este mai mare.
