Piața alimentelor pentru clienți, Fotografie: Inquam Photos / George Călin
Inflația a crescut la 5,7%, măsurată prin Indicele Prețurilor de Consum (metodologia utilizată de INS), și respectiv la 5,3%, măsurată prin Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC), conform metodologiei Eurostat. IAPC permite o comparație a creșterilor de preț între statele membre UE.
Dar aceasta nu este singura veste nefavorabilă. Experții economici estimează o eventuală rată a inflației de până la 8% în acest an, după anunțarea primului pachet fiscal guvernamental. Majorările accizelor și a TVA-ului ar putea contribui la aceste creșteri. Prețurile la combustibili vor crește, având repercusiuni prin creșterea costurilor de transport.
„Rata inflației va crește semnificativ în următoarele luni, depășind considerabil prognozele din mai 2025 pe termen scurt”, a avertizat Banca Centrală, după implementarea legii austerității fiscale.
În iunie 2022, când inflația era de 15%, prețul mediu al kilogramului de telemea din piețele Capitalei era de 38 de lei. Acum, cu inflația la 5,7%, prețul telemelei a ajuns la 50 de lei/kg.
Cu alte cuvinte, plătim mai mult pentru același produs, deși inflația s-a redus semnificativ.
Percepția noastră asupra inflației este distorsionată de anumite prejudecăți cognitive. Economistul Paul Donovan a abordat aceste prejudecăți în articolul său „De ce alegătorii sunt atât de nemulțumiți? Luați în considerare un baton de ciocolată Snickers”.
Una dintre prejudecăți este legată de frecvența achizițiilor. Cum cumpărăm alimente și produse de uz casnic mult mai des decât aparate electrocasnice, suntem mai sensibili la creșterile de preț ale acestora. Astfel, percepem mai mult impactul inflației la aceste produse.
Un alt factor este neînțelegerea faptului că „reducerea inflației” NU înseamnă „reducerea prețurilor”. Înseamnă că prețurile cresc la un ritm mai lent, dar continuă să crească.
Mulți cititori se întreabă de ce, dacă inflația este mai mică, prețurile rămân ridicate. Acest lucru se datorează, parțial, comportamentului inflației, care funcționează ca o dobândă compusă. De exemplu, unele magazine au majorat prețul telemelei de la 40 la 50 de lei/kg când inflația era de 15%. Acum, chiar dacă inflația este mult mai mică, nu vom vedea prețurile coborând la 40 de lei/kg pentru că costul producției telemelei nu s-a redus, ci doar creșterea este mai lentă. Prin urmare, prețurile se vor menține la nivelul actual pentru a evita fluctuații financiare mai mari.
O altă prejudecată este aversiunea la pierdere. Sentimentul de nemulțumire generat de o majorare de 20% la detergent umbrește satisfacția potențială dată de reducerea prețului uleiului cu același procent. În iunie 2025, cele mai mari creșteri de prețuri au vizat fructele proaspete și cele conservate, dar și serviciile de igienă, cosmetice, biletele de tren și serviciile de curierat.
Diferența dintre inflația măsurată prin IPC și IAPC
Indicele Prețurilor de Consum (IPC) utilizează un principiu „național”, urmărind cheltuielile de consum ale rezidenților, indiferent dacă sunt efectuate în țară sau în străinătate.
Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC) măsoară modificările prețurilor pe teritoriul României. Se utilizează principiul „domestic”, luând în calcul consumul tuturor gospodăriilor de pe teritoriul țării, indiferent de naționalitate, statut rezidențial sau social, excluzând ambasadele străine.
De asemenea, IPC folosește un nomenclator de mărfuri și servicii structurat pe 54 posturi de produse alimentare, 111 posturi de produse nealimentare și 50 de posturi de servicii, reprezentative pentru consumul populației.
În sistemul european, IAPC utilizează o clasificare a cheltuielilor după destinația de consum (COICOP), care regrupează posturile din sistemul național pentru comparabilitatea la nivel european, fiind structurată pe 12 diviziuni, 47 de grupe, clase și subclase.
