Inflația (calculată pe baza IPC) a crescut de la 5,8% în luna iunie la 7,8% în luna iulie, odată cu explozia prețurilor la energie și fructe. Guvernatorul BNR va susține astăzi o conferință de presă, în care va analiza raportul privind inflația, și este foarte probabil să modifice ținta de inflație pentru anul curent. România se află de câteva luni în topul țărilor europene cu cea mai ridicată inflație.
Ritmul lunar de creștere a inflației, de 2,68% (iulie/iunie 2025), este excepțional de ridicat. „Un astfel de procent de creștere lunară nu s-a mai înregistrat din anul 2022, când inflația lunară a crescut în aprilie cu 3,74% față de luna anterioară”, subliniază specialiștii.
„Estimam că inflația va atinge o valoare cuprinsă între 7% și 8% în trimestrul 3 din 2025, existând o probabilitate crescută de a ajunge la limita superioară a intervalului până la finalul trimestrului. În trimestrul 4, într-un scenariu optimist, inflația s-ar putea stabiliza în acest interval. Însă, dacă riscurile ascendente se materializează, inflația ar putea crește până la 9% – 10% până la finalul anului”, evidențiază un raport al BRD publicat recent.
Alte instituții financiare au previziuni și mai pesimiste, anticipând valori ale inflației de 9% sau chiar 10%.
Chiar și Banca Centrală Română vorbește despre o creștere semnificativă a inflației în trimestrul al treilea al anului, influențată de expirarea schemei de plafonare a prețului la energie electrică și de creșterea TVA și a accizelor, care intră în vigoare din 1 august.
Înaintea deciziei BNR de vineri de menținere a ratei dobânzii cheie, ING a transmis investitorilor următoarele: „Ședința boardului BNR de vineri este semnificativă, precedând publicarea Raportului privind inflația, care va reflecta impactul măsurilor fiscale recente. Raportul va arăta probabil un vârf al inflației mult mai ridicat decât prognoza precedentă, urmat de o scădere accentuată în 2026. De asemenea, va furniza informații despre viziunea Băncii asupra creșterii economice și efectelor politicii fiscale”.
„Inflația din iunie a depășit așteptările printr-o creștere, iar inflația de la finalul anului este estimată la 7,9%, cu un maxim de peste 8% în septembrie-octombrie”, afirmă ING.
În următoarele trimestre și ani, va trebui să ne adaptăm la fluctuații ale inflației, conform unui raport BRD, motivat de cel puțin patru tendințe majore. Este important să analizăm modul în care statisticile actuale reflectă noile realități tehnologice.
1. Agravarea declinului demografic
România pierde anual sute de mii de locuitori din cauza emigrării și a natalității scăzute. Această scădere a populației va afecta negativ productivitatea. Este important să vedem în ce măsură tehnologia poate contracara această tendință.
Îmbătrânirea populației poate influența modelele de consum, indivizii mai în vârstă având tendințe de cheltuieli diferite față de tineri. Acest fapt poate afecta cererea economică, complicând și mai mult dinamica inflaționistă. Implicațiile acestor schimbări demografice sunt profunde. Guvernele se confruntă cu provocări în gestionarea sarcinilor fiscale într-o populație îmbătrânită, dar în același timp trebuie să sprijine creșterea economică.
2. Schimbări climatice și impactul asupra agriculturii și energiei
Riscul de pierdere a recoltelor în diverse regiuni, cauzat de secetă sau inundații, crește, conducând la majorări de prețuri. Creșterea temperaturilor va duce la un număr mai mare de dăunători și boli, având impact suplimentar negativ asupra recoltelor.
Scăderea productivității agricole duce la creșterea prețurilor la alimente. Lipsa recoltelor cauzată de schimbările climatice afectează aprovizionarea cu alimente, ceea ce duce la costuri mai mari pentru consumatori, și mai ales pentru cei cu venituri reduse. Impactul este amplificat și de întreruperile în lanțurile logistice.
Creșterea prețurilor la alimente afectează sectorul economic și obligă băncile centrale la reacții necesare pentru gestionarea inflației.
3. Discrepanța dintre resurse și nevoile fiscale
Încercările guvernelor de a acoperi nevoile prin împrumuturi contribuie la presiunile inflaționiste. Creșterea cheltuielilor publice finanțate prin datorii sporită cererea economică, iar dacă aceasta depășește oferta, prețurile cresc, mai ales în sectoare dependente de politicile fiscale. Problema fiscală este o sursă de inflație.
Reducerea fondurilor pentru infrastructură sau dezvoltarea socială pentru a acoperi datoriile poate afecta creșterea economică, amplificând presiunile inflaționiste.
4. Utilizarea prețurilor la materiile prime ca instrument geopolitic
Tensiunile geopolitice influențează inflația. Conflictele internaționale, cum ar fi cel din Ucraina, conduc la creșteri ale prețurilor la materiile prime.
Tensiunile geopolitice influențează prețurile materiilor prime, afectând economiile și schimbând lanțurile de aprovizionare. Această volatilitate influențează prețurile la produsele finale și inflația. Complicațiile geopolitice cresc problemele economice.
