O metropolă adoptă tehnologia pentru a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor, eficiența serviciilor publice și sustenabilitatea mediului. Infrastructura modernă este crucială, integrând tehnologii precum senzori, rețele de date și sisteme automate.
Necesitatea unei infrastructuri inteligente devine din ce în ce mai stringentă în contextul urbanizării rapide, al poluării crescute și al aglomerației rutiere. Senzorii permit monitorizarea directă a traficului, calității aerului și consumului resurselor.
Aceste date permit autorităților să ia decizii mai prompte și mai bine informate, diminuând timpul petrecut în trafic congestionat, reducând emisiile și îmbunătățind securitatea publică.
„Un oraș inteligent este un oraș în care locuitorii se simt bine, oferă o bună calitate a vieții, infrastructură verde și de mobilitate contemporană”, a subliniat Grațian Mihăilescu, fondator UrbanizeHub și expert al Comisiei Europene.
Durata unui proiect de infrastructură variază între 4 și 7 ani.
„Proiectele urbane necesită un orizont de timp de șapte ani. De exemplu, primul parc liniar din România, din Sectorul 6, a demarat în 2021 și a fost finalizat în 2025, intrând în faza trei. Dezvoltarea orașelor este dependentă de ciclurile financiare ale fondurilor europene, care se iterează, adesea, la 4 sau 7 ani.”, a completat el.
id=”chapter-0″>Orașul mare versus orașul mic
Potrivit expertului european, implementarea proiectelor în București este mai complexă din cauza fragmentării administrative.
„În orașe mici și medii, proiectele au un ciclu de viață mai ușor de monitorizat, cu început clar și sfârșit previzibil, rezultatele fiind vizibile mai rapid decât în marile metropole.”, a mai afirmat Grațian Mihăilescu.
Grațian Mihăilescu susține că conceperea unui oraș inteligent necesită colaborarea administrației publice, sectorului privat și a ONG-urilor, împreună cu integrarea tehnologiei. Fără educație civică, însă, eforturile sunt ineficiente.
„Cred că locuitorii nu înțeleg legătura dintre prevenirea cancerului și utilizarea mașinii, sau impactul emisiilor asupra calității aerului. Este crucial să educăm populația asupra sinergiei dintre sănătatea publică și proiectarea urbană.”, a concluzionat expertul european.
id=”chapter-1″>Prioritizarea pietonalului
Ideea a fost argumentată de Dalia Stoian, președinte EFdeN, care plasează omul central în conceptul de oraș inteligent.
„Mașinile sunt principala sursă a poluării atmosferice urbane. Printr-o planificare urbanistică care priorizează pietonii și apoi mijloacele de transport individual, numărul de vehicule poluante va fi redus.”, a declarat Dalia Stoian.
Transportul public și cel alternativ contribuie la dezvoltarea urbană, dar sunt inefficiente in multe aspecte.
„Ca pieton, aștept mult timp la semafor, sunt expus la căldură intensă sau stau în mijloace de transport public aglomerate, în timp ce într-un oraș modern, autobuzele și tramvaiele ar trebui să fie prioritare față de mașini, transportând mai mulți pasageri și optimizând spațiul public.”, a încheiat președinta EFdeN.
id=”chapter-2″>Obstacolele viitorului
Soluțiile alternative de transport sunt încă limitate în capitală.
„Un sistem de transport alternativ funcțional în prezent în București nu există din cauza infrastructurii insuficiente. Un prim pas important îl reprezintă planul Velo, însă trebuie materializat în acțiuni concrete pentru rezolvarea problemei transportului.”, a opinat Corneliu Belciug, director de programe IVelo.
„Provocările capitalei includ voința politică, educația cetățenilor și recrutarea specialiștilor în administrația publică, esențiale pentru un rezultat concret.”, a conchis Corneliu Belciug.
Colectarea datelor prin senzori și monitorizarea video sunt esențiale pentru fluidizarea traficului, reducerea poluării și combaterea criminalității.
„Orașul inteligent se bazează pe decizii fundamentate pe date. Din păcate, în România, de ani de zile, deciziile au fost deseori bazate pe criterii subiective. Digitalizarea orașelor oferă o nouă paradigmă, permisivă pentru luarea de decizii bazate pe informații concrete colectate prin tehnologie, cum ar fi senzori, camere și infrastructură digitală.” , a explicat Andrei Niculae, vicepreședinte al Autorității pentru Digitalizarea României.
El a exemplificat utilizarea monitorizării în combaterea criminalității la Sectorul 6.
„Poliția locală a utilizat un centru de monitorizare video, reducând personalul la jumătate, dar și criminalitatea la nivel local. Acest lucru a fost posibil prin utilizarea datelor.”, a încheiat oficialul Autorității pentru Digitalizarea României.
Soluții de transport alternative precum trotinete, biciclete și car sharing câștigă popularitate, dar infrastructura pentru acestea rămâne insuficientă. Integrarea cu mijloacele de transport public este vitală pentru sustenabilitatea urbană. Investițiile și educația civică sunt esențiale pentru un oraș viabil.
