În timpul unui control fiscal din 2009, inspectoarea ANAF Angela Burlacu a identificat la compania Touring Europabus Romania, deținută de Dragoș Anastasiu, lipsa unor documente esențiale privind plata impozitelor și a contribuțiilor sociale către angajați. Această neregulă, conform motivației hotărârii definitive din 2023 a Curții de Apel București, i-a permis inspectoarei să exercite presiuni asupra conducerii societății.
Procedura fiscală impune suspendarea controlului și acordarea unui termen pentru completarea documentelor lipsă în situații similare. În caz contrar, se solicită implicarea organelor de anchetă penală.
Cu toate acestea, în cazul Touring Europabus Romania, inspectoarea, aflată singură în cadrul verificărilor, a pretins o mită mascată, pe termen lung, pentru a trece cu vederea neregulile. Documentul instanței arată că inspectoarea s-a întors de mai multe ori la companie în anii următori, fără a consemna deficiențe.
Conform declarațiilor unui oficial ANAF, era o practică obișnuită ca același inspector să reviziteze firme controlate, motivând că cunoștea specificul afacerii respective.
Inspecția fiscală, inițiată pe 21 mai 2009, a vizat TVA, impozitul pe profit, impozitul pe dividende, impozitul pe veniturile persoanelor fără reședință permanentă în țară și aspecte legate de evidența veniturilor salariale.
În mod oficial, echipa de control era formată din trei inspectori, însă doar unul a participat efectiv la verificări.
Cei ceilalți doi inspectori au jucat un rol minor în faza inițială a controlului, iar prezența lor în raportul oficial a fost automată.
Practici neobișnuite
Inspectoarea Burlacu, singură la verificări, a exploatat situația pentru propriul beneficiu, pretinzând o mită pentru a evita sancțiuni. În alte cazuri, persoana implicată a forțat firme controlate să încheie contracte de consultanță cu o societate aflată în sfera influenței sale.
Directorii Touring Europabus Romania au declarat că au fost intimidați de comportamentul inspectoarei, care le-a sugerat consecințe penale.
Controlul a evidențiat imposibilitatea societății de a furniza toate documentele necesare verificării obligațiilor salariale.
„Inculpații trebuiau să procedeze la constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii corespunzătoare. Lipsa documentelor îi obliga să suspende inspecția și să sesizeze organele de urmărire penală pentru a depista eventuale infracțiuni.” – Concluzia DNA.
Inspectoarea nu a raportat neregulile și nu a aplicat sancțiuni, ci a permis continuarea activității în schimbul unei sume de bani.
Judecătorii Curții de Apel București au stabilit că inspectoarea a promis încheierea favorabilă a controlului și restituirea procedurii în schimbul plății unei sume de bani.
Procedura corectă
Un oficial al ANAF a explicat procedurii corecte, precizând că lipsa evidențelor trebuie semnalată și că se poate sesiza organul de anchetă penală în astfel de situații.
Lipsa documentelor, după un termen impus de inspecție, permite sesizarea penală.
Raportul inspecției finale nu conține informații despre deficiențele evidențiate.
Soluție „fiabilă”
Ca plată pentru „servicii”, inspectoarea Burlacu a pretins de la firma controlată un contract de consultanță lunar.
O persoană care a depus denunț a remarcat că, prin acest contract, se evita o investigație penală.
Directorul companiei a acceptat, temându-se de consecințe grave, inclusiv de faliment și pierderea locurilor de muncă.
Explicații suplimentare
Inspectoarea l-a asigura pe directorul societății că va obține suportul șefului său.
„Anastasiu a declarat că inspectoarea i-a promis încheierea rapidă a controlului și restituirea TVA-ului în schimbul contractului. A perceput această solicitare ca pe un șantaj.” – Din motivarea Curții de Apel București.
Documentul instanței nu conține alte informații despre această întâlnire.
Alte controale
Alte inspecții urmate ulterior, nu au evidențiat deficiențe.
Suma totală primită de inspectoare este considerată mită mascată.
Angela Burlacu a fost condamnată definitiv în 2023 și se află în procedura de liberare condiționată.
Persoane implicate
Un partener de afaceri și un antreprenor din domeniul IT au denunțat faptele de corupție.
Ambii denunțători au fost presați să încheie contracte de consultanță cu firma inspectoarei.
În documentul de judecată, Dragoș Anastasiu este menționat ca martor, dar DNA a precizat că a avut și o calitate de denunțător, dar situația acestuia a fost înregistrată ca clasată.
Pozitii contradictorii
Dragoș Anastasiu susține că acționând ca martor în dosar.
„Am cerut o copie a presupusului denunț. Nu am depus un denunț, ci am dat declarații referitoare la fapte.” – Dragoș Anastasiu.
DNA a clarificat poziția lui Anastasiu ca martor denunțător, respingând implicarea în discuții politice.
„Cei doi reprezentanţi ai societăţii s-au prezentat la DNA din proprie inițiativă cu un denunț deja redactat. Au fost audiați ca martori denunțători.” – DNA.
Calitatea de martor denunțător se datorează informațiilor utile furnizate organelor de anchetă, indiferent de modul de prezentare.
