Inteligența artificială a devenit, în scurt timp, piatra de temelie a inovației digitale, dar și un consumator insațiabil de energie. Pe măsură ce modelele tot mai complexe sunt implementate în diverse industrii – de la sănătate și finanțe până la artă și divertisment – infrastructura necesară pentru a susține aceste procese devine din ce în ce mai costisitoare din punct de vedere energetic. Un studiu recent sugerează că, până la finalul anului 2025, inteligența artificială ar putea consuma mai multă energie electrică decât mineritul global de bitcoin sau chiar decât unele state dezvoltate.
Centrele de date AI, surse importante de consum energetic
Expansiunea rapidă a inteligenței artificiale generatice a declanșat un adevărat boom în construcția de centre de date și în producția de hardware performant. Cipurile precum NVIDIA H100, esențiale pentru antrenarea modelelor AI moderne, au un consum constant de 700 wați per unitate. Atunci când acest consum este multiplicat la scară globală, rezultă o necesitate energetică enormă. Doar hardware-ul produs în perioada 2023–2024 ar putea consuma între 5,3 și 9,4 gigawați, echivalentul cererii energetice a unei țări precum Irlanda.
Cercetări recente, realizate de un doctorand la Vrije Universiteit Amsterdam, arată că inteligența artificială reprezintă în prezent aproximativ 20% din consumul energetic al centrelor de date, dar acest procent ar putea ajunge la 50% până în 2026. Dacă ritmul actual de dezvoltare continuă, inteligența artificială ar putea solicita în total 23 de gigawați – o valoare comparabilă cu întregul consum energetic al Marii Britanii.
În timp ce unele companii încearcă să optimizeze eficiența energetică sau să treacă la surse regenerabile, creșterea rapidă a cererii depășește îmbunătățirile de eficiență. Astfel, deși centrele de date devin mai performante, consumul total continuă să crească vertiginos.
Consumul energetic al AI comparativ cu țări importante
Crize energetice, lipsă de transparență și emisii crescute
În spatele scenei, marile companii tehnologice se confruntă cu adevărate crize de capacitate electrică în timp ce încearcă să construiască centre de date cu o viteză record. Unele proiecte implică alimentarea cu până la 4,5 gigawați de gaz natural, semănând mai mult cu infrastructura clasică din era combustibililor fosili decât cu economia verde.
Impactul asupra mediului al inteligenței artificiale nu este doar o chestiune de consum energetic, ci și de locația centrelor. Un server farm amplasat într-o zonă alimentată predominant de cărbune sau gaz natural generează aproape dublu emisiile de carbon față de unul dintr-o zonă cu energie regenerabilă. În ciuda acestor diferențe majore, marile companii refuză adesea să dezvăluie detalii despre locația și sursele energetice ale centrelor de date AI, ceea ce face imposibilă evaluarea impactului real asupra mediului.
Această lipsă de transparență afectează nu doar dezbaterea publică, ci și capacitatea factorilor de decizie de a reglementa eficient industria AI, într-un context în care obiectivele climatice globale sunt tot mai ambițioase.
Evoluția consumului energetic asociat inteligenței artificiale
O cursă tehnologică cu consecințe climatice
Dezvoltarea inteligenței artificiale moderne depinde din ce în ce mai mult de tehnologii avansate precum Cowos (chip-on-wafer-on-substrate), care permit integrarea procesoarelor și memoriei într-un singur echipament performant. Însă aceste tehnologii implică un consum și mai mare de resurse, atât în procesul de producție, cât și în funcționare. În 2025, TSMC – unul dintre liderii globali în fabricarea de cipuri – va dubla capacitatea de producție pentru Cowos, dar cererea continuă să depășească oferta.
Astfel, inteligența artificială se transformă într-o buclă de consum accelerat, în care fiecare nouă generație de hardware cere mai multă energie pentru a susține performanțele promise. Într-o lume în care eficiența energetică devine o prioritate, inteligența artificială riscă să devină, paradoxal, unul dintre cei mai mari poluatori digitali.
