Inteligența artificială, paradoxal, pare să ne apropie de viitor, însă ne îndepărtează de sustenabilitatea planetei. În ciuda aparentei virtuozități – chatboți, platforme cloud, asistenți digitali – IA consumă resurse fizice într-un ritm alarmant. Aceste resurse includ nu doar energie electrică, ci și apă, minerale rare și terenuri. Impactul negativ devine tot mai evident într-o lume deja în criză climatică.
Această realitate este analizată tot mai frecvent de experți, iar concluziile lor nu sunt încurajatoare: IA nu este doar un instrument, ci un consumator global de resurse, punând o presiune suplimentară asupra planetei. În următorii ani, se estimează că infrastructura de sprijin a IA va consuma mai multă energie decât o țară industrializată majoră – Japonia.
De la algoritmi la extracții: costurile reale ale IA
Pentru a antrena și opera rețelele neuronale complexe, IA necesită centre de date vaste, funcționale 24/7. Acestea necesită mii de servere, răcite constant și alimentate neîntrerupt. Dar până la stocarea datelor în cloud, este nevoie de o întreagă infrastructură fizică – un lanț logistic care începe cu extracția materiilor prime.
Componentele necesare IA – cupru, cobalt, litiu, minerale rare – sunt extrase cu costuri ecologice și sociale semnificative. Numai pentru litiu, cererea globală ar putea crește de șapte ori până în 2040, iar pentru mineralele rare, creșterea este prognozată la 80%. Aceste materiale sunt esențiale pentru procesoare, baterii de backup și sisteme de stocare energetică.
În același timp, IA concurează pentru aceleași resurse cu alte domenii esențiale pentru viitorul sustenabil: energiile regenerabile și mobilitatea electrică. Fără aceste materiale, tranziția energetică ar putea fi blocată, iar obiectivele climatice – compromise de însăși tehnologia care promite progres.
Consum de energie și paradoxul eficienței
Deși dezvoltatorii de IA vorbesc despre optimizare și eficiență, realitatea este diferită. Conform experților, în următorul an IA va consuma mai multă energie decât Japonia. Această estimare este conservatoare, având în vedere creșterea rapidă a serviciilor IA și integrarea lor în diferite industrii.
Paradoxul Jevons explică acest fenomen. Pe măsură ce IA devine mai eficientă, costul utilizării scade, ceea ce duce la o intensificare a utilizării. Astfel, chiar dacă tehnologiile sunt mai eficiente energetic, consumul global crește – datorită utilizării extinse în diverse domenii.
Companiile tehnologice importante se pregătesc pentru acest viitor. OpenAI, Microsoft și altele investesc în surse alternative de energie, precum energia nucleară, pentru a susține infrastructura IA fără dependenta exclusivă de rețelele naționale.
Viitorul resurselor și potențialul criză globală
Într-o lume unde fiecare țară industrializată caută rezerve de „minerale critice”, IA riscă să amplifice tensiunile geopolitice. Deja se dezbate exploatarea mineralelor rare de pe Lună sau alte corpuri cerești – o dovadă că resursele terestre sunt insuficiente sau prea costisitoare.
Pe termen scurt, aceasta implică creșteri de prețuri pentru componente electronice, baterii, energie și chiar alimente – toate afectate indirect de consumul IA. Pe termen lung, există riscul ca obiectivele climatice să fie sacrificate în favoarea progresului tehnologic rapid.
Prin urmare, este vital ca guvernele și companiile să nu mai considere IA ca o tehnologie „verde” automat. Este necesară o reglementare clară care să includă criterii de sustenabilitate și să prevină ca IA să devină un obstacol în atingerea echilibrului ecologic global.
