Un scenariu care părea science fiction în România anului 2025 capătă contur: înlocuirea parțială a magistraților cu sisteme de inteligență artificială. Propunerea provine de la Sindicatul Național Pro Lex, reprezentant al polițiștilor, și conține detalii complete în documentul disponibil pe site-ul lor.
Sindicaliștii solicită oficial Ministerului Justiției implementarea unui sistem automatizat pentru soluționarea litigiilor administrative, bazat pe inteligență artificială. Ei susțin că astfel se pot rezolva rapid cauzele repetitive, se reduce încărcarea instanțelor și presiunea asupra bugetului public.
Poate fi inteligența artificială imparțială? Perspective din sistemul juridic
Reacțiile nu au întârziat. Avocata Silvia Uscov evidențiază nepotrivirea proiectului cu principiile fundamentale ale statului de drept. În opinia sa, inteligența artificială nu poate înțelege subtilitățile juridice sau aplica o interpretare echitabilă a legii. Aceasta poate perpetua erori din jurisprudență și amplifica inegalitățile. Ea crede că un astfel de sistem automat ar încălca Constituția, mai ales articolele care garantează un proces echitabil și separarea puterilor.
Avocata Anca Elena Bălășoiu adoptă o atitudine mai deschisă. Recunoaște beneficiile aduse de inteligența artificială în cazurile administrative repetitive. Însă, subliniază necesitatea prudenței și transparenței în orice proces de automatizare pentru a nu afecta credibilitatea justiției. În opinia ei, inteligența artificială ar trebui să fie un instrument de sprijin pentru magistrați, nu un înlocuitor, iar orice implementare trebuie să includă etape de testare și validare.
Profesorul universitar Andrei Săvescu consideră că propunerea sindicată reflectă o necesitate reală: coerență și previzibilitate în procesul de soluționare a cauzelor. El vede potențialul inteligenței artificiale ca aliat al justiției, mai ales în contextul digitalizării europene. Totuși, avertizează că aceasta nu poate înlocui experiența, empatia și echilibrul unui magistrat uman.
Tehnologia există, dar suntem pregătiți?
Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, propune o perspectivă realistă. Deși susține utilizarea inteligenței artificiale în administrare, nu crede că sistemul politic românesc este pregătit pentru această reformă. El evidențiază lipsa voinței politice și implicațiile asupra locurilor de muncă guvernamentale, vulnerabile la modificările digitale.
De asemenea, propunerea sindicată este supusă criticilor. Juristul Anca Bălășoiu subliniază că precedentul invocat nu are legătură directă cu inteligența artificială, ci cu utilizarea comunicării digitale în procese. Mai mult, propunerea nu conține suficiente detalii tehnice, având mai mult un aer de inițiativă prin dezbatere publică decât o propunere legislativă completă.
România, între tradiție și transformare digitală
România se confruntă cu un dilema. Necesitatea modernizării și reducerii timpului de soluționare a cauzelor este contrabalansată de principiile juridice, drepturile fundamentale și lipsa unui cadru legislativ adaptat la un „magistrat virtual”.
Inteligența artificială poate contribui la eficientizarea sistemului juridic prin rezumări, sugestii și analize ale jurisprudenței. Însă înlocuirea magistraților rămâne, momentan, un deziderat. Factorul uman, cu experiența, discernământul și empatia, nu poate fi înlocuit de un algoritm.
În concluzie, discuția despre integrarea inteligenței artificiale în justiție se află încă în faza de concept, dar evidențiază necesitatea urgentă de reformă în sistemul juridic român. Impactul inteligenței artificiale este inevitabil, iar adaptarea la noile realități este esențială.
