Un studiu științific ambițios va debuta toamna aceasta la Londra, unde cercetători vor încerca să descopere, cu ajutorul inteligenței artificiale, gândurile și sentimentele animalelor. Centrul Jeremy Coller pentru Senzația Animală, găzduit de prestigioasa London School of Economics, își va începe activitatea oficial pe 30 septembrie 2025 și își propune să exploreze conștiința non-umană, de la canine și feline până la insecte și cefalopode.
Noua instituție, sprijinită printr-o finanțare de 4 milioane de lire sterline, va reuni specialiști din domenii diverse: neuroștiințe, psihologie comparată, biologie evolutivă, științe comportamentale, drept, economie, filozofie, medicină veterinară și, desigur, inteligență artificială. O direcție principală de cercetare vizează dezvoltarea unor modele AI pentru facilitarea comunicării între oameni și animale de companie – un obiectiv fascinant, dar care prezintă și numeroase riscuri.
Inteligența artificială ar putea traduce emoțiile animalelor, dar cu limite etice
Directorul centrului, profesorul Jonathan Birch, avertizează că aplicații de traducere pentru animale pot genera iluzii plăcute, dar lipsite de veridicitate. „Inteligența artificială este adesea programată să ofere răspunsuri care mulțumesc utilizatorilor, nu care reflectă adevărul. Dacă acest principiu este aplicat în comunicarea cu animalele, poate duce la efecte negative asupra bunăstării lor”, explică el.
Un exemplu concret este anxietatea de separare la canine: proprietarii doresc să creadă că animalele lor sunt bine când sunt singure, iar o aplicație AI ar putea confirma acest lucru, chiar dacă realitatea este diferită. În acest context, Birch subliniază necesitatea unor cadrul etice și normative pentru utilizarea inteligenței artificiale în raport cu animalele.
Centrul își propune să colaboreze cu organizații de protecție a animalelor și instituții internaționale pentru a crea ghiduri și coduri de bune practici, cu scopul de a fi aplicate la nivel global. Această reglementare este vitală într-o perioadă în care AI avansează rapid în agricultură, transport și alte domenii care implică animale.
O pisică și un câine.
De la canine și feline la cefalopode și crustacee: cine sunt „subiecții” acestui proiect
O caracteristică importantă a centrului Jeremy Coller este interesul pentru o gamă largă de specii. Cercetările nu se vor limita la mamiferele domestice, ci vor include și organisme evolutiv diferite, precum insecte, crustacee sau sepii. Birch este cunoscut pentru implicarea sa în extinderea Legii britanice privind bunăstarea animalelor, care a inclus pentru prima dată în mod explicit cefalopodele și crustaceele.
Profesorul Jeff Sebo, de la Universitatea din New York, consideră că acest domeniu de cercetare este printre cele mai importante, dificile și neglijate de societate. „Oamenii influențează viața a milioane de specii, adesea fără să fie conștienți”, afirmă el.
Cercetările ar putea avea implicații vaste și în alte domenii. Profesorul Kristin Andrews, membră a consiliului științific al centrului, speră că studiul conștiinței la animale ne va apropia de înțelegerea conștiinței umane – o enigmă fundamentală. Ea crede că studierea sistemelor „simple” ar putea duce la descoperiri importante în neurologie și medicină.
Animale.
Între progres tehnologic și responsabilitate morală
Proiectul urmărește și schimbarea gândirii sociale față de animale. Dr. Kristof Dhont, alt membru al echipei, evidențiază discrepanța între opiniile oamenilor despre animale și comportamentele lor reale față de ele. „Mulți pretind că iubesc animalele, dar participă la sisteme și obiceiuri care le provoacă suferință. De exemplu, resping carnea cultivată, deși recunosc că ar salva vieți.”
Finanțatorul proiectului, filantropul Jeremy Coller, susține că viziunea sa este lupta împotriva „speciismului” uman. „Așa cum Piatra din Rosetta a descifrat hieroglifele egiptene, sunt convins că inteligența artificială poate dezvălui secretele interacțiunii dintre oameni și animale”, afirmă el.
