Medic anestezist și director al Departamentului de Terapie Durerii la Spitalul Bellevue din New York, Daiana Voiculescu, discută într-un interviu despre posibilitatea ca medicii din România să refuze acordarea de îngrijiri medicale în cazul în care pacientul sau aparținătorii devin „agresivi verbal sau fizic”, sau dacă pacientul manifestă o „atitudine ostilă sau ireverențioasă față de medic”. Sunt prevăzute în noul Cod de Deontologie Medicală, aprobat de Colegiul Medicilor din România.
Adoptat de Adunarea Generală a Colegiului Medicilor la 30 octombrie și publicat pe site-ul Colegiului la 5 noiembrie, noul Cod de Deontologie urmează să fie publicat oficial și să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
Conform acestui cod, medicii vor avea dreptul să refuze să ofere servicii medicale dacă pacientul sau aparținătorii sunt agresivi verbal sau fizic sau dacă pacientul adoptă o „atitudine ostilă sau ireverențioasă față de personalul medical”.
„Vag și foarte subiectiv”
„Am observat, în ultimele ore, pe social media, colegi care consideră că acum pot refuza actul medical pacienților «grobieni», sau celor ce folosesc apelative nepoliticoase și lipsite de respect față de medici sau instituție. Termenii sunt vagi și foarte subiectivi”, afirmă, în dialog cu HotNews, Daiana Voiculescu, medic român stabilit de aproape 30 de ani în Statele Unite. Ea este și profesor asociat de Anestezie la New York University Grossman School of Medicine.
Noul Cod de Deontologie Medicală introduce și prevederi noi care pun accent pe respectul pentru pacient și pentru știința medicală, adaugă dr. Voiculescu. „Este foarte important faptul că se urmărește consolidarea încrederii publice în profesia medicală.”
HotNews a solicitat și Colegiului Medicilor o definire oficială a termenilor „atitudine ostilă sau ireverențioasă” a pacientului. Instituția nu a răspuns oficial, însă surse din cadrul Colegiului au explicat că „atitudinea ireverențioasă reprezintă orice comportament caracterizat prin batjocură, lipsă de respect față de medici sau de regulile instituției, care perturbează activitatea medicală. Aceasta include expresii verbale, gesturi sau acțiuni ce subminează autoritatea profesională și afectează desfășurarea actului medical.”
„Principala noastră responsabilitate este aceea de a ajuta toți pacienții în mod nediscriminatoriu”
HotNews: Doamnă Voiculescu, noul Cod deontologic al Colegiului Medicilor introduce situații în care medicii pot refuza acordarea de servicii medicale pacientului. Ați exprimat pe Facebook că paragraful referitor la refuzul în cazul „atitudinii ireverențioase” este „foarte nedeontologic”. Ne explicați motivul?
Daiana Voiculescu: Deontologia medicală stabilește normele de conduită și obligațiile etice și morale ale profesiei. Obiectivul principal este să asistăm toți pacienții în mod egal, fără discriminare.
Acest paragraf încurajează refuzul actului medical pe criterii subiective. În timp ce „agresiunea fizică” are o definiție clară și poate justifica uneori refuzul, „agresiunea verbală” este destul de vag formulată.
„Am observat colegi care consideră că pot refuza actul medical”
– Considerați că pacienții riscă să fie respinși de medici în mod subiectiv?
– Am văzut, pe social media, colegi care consideră că pot refuza serviciile pacienților considerați „grobi” sau celor care folosesc apelative lipsite de respect, fiind foarte vagi și subiectivi în aplicare.
Este important să nu uităm că pacienții provin din medii sociale, culturale și economice foarte diverse. Aceste diferențe influențează comportamentul și modul de exprimare. Mulți pacienți au patologii psihice nediagnosticate sau netratate. În situații de agresivitate verbală sau comportament impulsiv, precum un pacient aflat sub influența alcoolului sau fără resurse, cum trebuie să acționăm? Îl trimitem acasă dacă nu pune viața în pericol?
În spital, pacienții se află într-un mediu nefamiliar, dependenți de personalul medical și vulnerabili. Nu trebuie să îi sancționăm pentru comportamente necontrolate. Refuzul de tratament deprivează pacienții de dreptul la asistență medicală, iar mulți români nu au alte opțiuni de ajutor.
Termeni precum „ireverențios”, „ostil” sau „agresiune verbală” sunt interpretabili și pot fi folosiți pentru a legitima abuzuri sau abandonul pacientului.
„Relația medic-pacient nu se poate repara dacă medicul întoarce spatele pacientului”
– Care credeți că sunt motivele pentru care Colegiul Medicilor din România a introdus aceste prevederi?
Daiana Voiculescu: Medicul român se confruntă frecvent cu manifestări de lipsă de respect sau agresivitate fizică. Această prevedere încearcă să acopere efectul, dar nu abordează cauzele. Este ca un plasture aplicat peste problemele dialogului și încrederii între pacient și medic.
Relația între medic și pacient nu poate fi reparată dacă medicul își întoarce spatele sau ignorează comportamentul agresiv. De ce sunt pacienții români uneori atât de iritați? Cauzele sunt multiple, implică personalul medical, sistemul administrativ, mediul social și cultural. Frustrările acumulate în decursul anilor afectează relația și nu pot fi ignorate cu vorbe de nivel superficial.
Se face adesea referire la grupurile vulnerabile, cum sunt romii, pentru comportamente agresive, însă aceste reacții pot fi și un răspuns la tratamentul discriminatoriu sau umilitor de care au parte în unitățile medicale. În loc să răspundem cu respingere, trebuie să înțelegem și să lucrăm pentru îmbunătățirea relației lor cu sistemul de sănătate.
„Există protocoale bine stabilite în sistemul medical din Statele Unite”
– În sistemul din Statele Unite, unde activați, există situații în care medicii pot refuza în mod legal furnizarea de tratament unui pacient?
Da, dar acestea sunt extrem de rare. Angajamentul central este pentru binele și satisfacția completă a pacientului, cu proceduri clare de gestionare a situațiilor tensionate. Se organizează cursuri de dezescaladare și întocmesc protocoale precise de intervenție pentru calmarea conflictelor.
Înainte ca agresiunea să escalatează, personalul de securitate acționează prompt. Se intervine pentru a înlătura riscurile și pentru a înțelege cauza reacției. În cazul unor conflicte, medicul se îndepărtează temporar, iar un mediator profesionist dialoghează cu pacientul pentru a calma situația. Toate incidentele sunt documentate și trimise către departamentul de gestionare a riscurilor, care decide dacă și cum va fi tratat pacientul ulterior.
În cabinetul de urgențe, toți pacienții sunt tratați în condiții egale, în afară de restricțiile legale privind armele în anumite state.
„Se pune accent pe respectul pentru pacient și știință”
– Ce beneficii aduce noul Cod deontologic? Ce măsuri vizate pot aduce schimbări pozitive pentru pacienți?
Deși nu am acces integral, este clar că documentul este elaborat în armonie cu standardele europene și ale medicinei moderne, ceea ce este un aspect pozitiv. Se subliniază importanța respectului pentru pacient și pentru știință, precum și consolidarea încrederii publice în profesia medicală.
Totodată, anumite prevederi pot prezenta riscuri, precum capitolul VIII referitor la „relațiile colegiale”, care promovează lipsa de transparență și centralizează deciziile în mâinile Colegiului Medicilor, diminuând rolul motivat al medicilor în procesul de îmbunătățire a calității actului medical. Această concentrare a puterii poate întări relațiile de tip feudal din sistemul medical românesc și ridică probleme de loialitate față de profesie.
În general, actualizarea acestor norme etice reprezintă un pas înainte, în speranța unor consecințe benefice.
Un aspect problematic este acela că, în cazul identificării de erori profesionale, medicii nu pot face public acest lucru, ceea ce limitează transparența și responsabilitatea în sistem.
„Rețelele sociale au amplificat dezinformarea pe teme medicale, transformând fenomenul într-un aspect global”
– Noua versiune a Codului deontologic prevede obligativitatea medicilor de a furniza informații publicului bazate pe date științifice. Credeți că acest lucru va reduce dezinformarea și vor mai circula informații false lansate chiar de profesioniști în domeniu?
Este o inițiativă lăudabilă și necesară. Alinează practicile medicale românești la standardele occidentale, unde medicii trebuie să bazeze recomandările pe dovezi științifice. În anumite țări europene, această cerință este chiar inclusă în lege și devine un standard obligatoriu pentru asistența medicală.
Rețelele sociale au amplificat și răspândit dezinformarea, transformând fenomenul într-o problemă globală, manipulat politic și utilizat în războiul informațional. Sper ca în România să se asigure aplicarea strictă a acestor prevederi, iar profesionalismul medicilor să contribuie pozitiv la combaterea dezinformării în domeniul sănătății.
