Într-un interviu realizat de Oxana Bodnar, jurnalistă HotNews în Republica Moldova, Mihail Podoliak, consilier al Președinției de la Kiev, afirmă că „ideile lui Trump provin dintr-o abordare rațională, însă Putin în prezent este total irațional; pentru el, conflictul armat reprezintă singura esență”.
- „Rusia nu este autosuficientă din punct de vedere economic. Prin urmare, ruperea de China nu este posibilă, deoarece dependența Rusiei față de China este prea mare. Este o greșeală să consideri că Rusia poate fi separată de China”.
- „Unul dintre motivele pentru care Putin nu părăsește conflictul este acesta: are două milioane de persoane care și-au construit cariere în domeniul războiului, câștigă bani din conflict, jefuind teritoriile altor state, iar în Rusia altceva nu există. Ce vor face acești oameni într-o țară cu un nivel de trai extrem de scăzut și cu cereri mari? Care este viitorul lor?”.
- „De aceea, războiul rămâne principalul scop pentru Putin, motiv pentru care Rusia a intensificat intimidarea Europei”.
Consilierul de la Kiev, Mihail Podoliak, a acordat un interviu pentru HotNews, în care a discutat despre negocierile legate de situația din Ucraina, despre intențiile lui Trump de a stopa conflictul, precum și despre rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova.
„De fapt, negocierile nu au avut loc”
– În primul rând, aș dori să discut despre negocierile care, după cum înțelegem, au fost de fapt puse în așteptare. Putem afirma că au existat anumite rezultate? Și ce ne puteți spune despre declarațiile Kremlinului conform cărora Ucraina nu și-ar dorit să continue dialogul? – În realitate, negocierile nu au avut loc, în afară de un bloc umanitar, care trata schimburi de trupuri și prizonieri. De asemenea, uneori, se discutau chestiuni legate de repatrierea copiilor din teritoriile ocupate, deportați de Rusia din aceste zone.
Toate celelalte subiecte, politice sau legate de război, nu au fost abordate. Majoritatea negocierilor au fost doar simulări din partea Rusiei, menite să amâne timpul, să elimine componentele diplomatice și să continue escaladarea conflictului, intensificând atacurile asupra civililor. Acest lucru este vizibil în faza actuală a războiului.
Prin astfel de „negocieri simulate”, Rusia a redefinit atacurile asupra întregului teritoriu ucrainean, fără a ajunge la vreun acord real. A afirma că negocierile sunt suspendate nu reflectă adevărul.
„De ce Putin nu reacționează la inițiativele lui Trump”
Din punctul meu de vedere, negocieri autentice nu au fost niciodată. Nici măcar nu au început. Motivul este lipsa de disponibilitate a Rusiei de a înceta conflictul în mod real.
Rusia concentrează resurse, intensificând acțiuni provocatoare împotriva unor state europene, crește nivelul de militarizare a economiei și intensifică recrutarea de personal pentru război. În consecință, nu reacționează la inițiativele de încetare a focului, precum cele exprimate de președintele SUA, Trump.
„Ce reprezintă „escaladarea” atunci când Putin își intensifică presiunea asupra Europei?”
– Cum se interpretează la Kiev relațiile sau interacțiunile dintre Trump și Putin? S-a observat recent că unele livrări de arme, precum rachetele Tomahawk către Ucraina, sunt puse sub semnul faptului că ar putea duce la „o escaladare a relațiilor cu Rusia”. Există însă interesul de a evita astfel de tensiuni?
– Nu sunt sigur ce înseamnă exact „escaladare”. Să evităm intensificarea, și apoi ce? Putin continuă să mărească constant amploarea războiului.
El destabilizează cu dronă, atacuri simulate și blochează aeroporturi și sisteme defensive din Germania, Belgia, țările baltice și Nordul Europei, precum Danemarca, Norvegia, Suedia și Polonia – toate ținte de simulări de atacuri majore.
Așadar, „escaladarea” înseamnă pentru Putin sporirea presiunii asupra Europei. În prezent, Rusia utilizează o strategie formată din trei elemente:
- Distrugerea infrastructurii energetice civile a Ucrainei, cu lovituri cu rachete și drone asupra orașelor și cartierelor rezidențiale, cauzând victime civile în Cernihiv, Sumî, Harkiv, Dnipropetrovsk, Kiev și Liov.
- Detenția Europei, menită să o mențină într-o stare de panică și să o determine să se distanțeze de conflictul din estul Europei, prin acțiuni simulate și amenințări false.
- Întârzierea timpului în relațiile bilaterale SUA-Rusia pentru ca Washington-ul să rămână pasiv, evitând suportul militar pentru Ucraina sau impunerea de sancțiuni.
„Statele Unite înțeleg clar acțiunile Rusiei”
Deși retorica s-a schimbat, inclusiv la nivelul oficialilor americani precum vicepreședintele J.D. Vens și secretarul de stat Marco Rubio, devine clar că Washington-ul are o înțelegere profundă a strategiilor Rusiei.
Obiectivul principal al Rusiei în acest moment este, prin întârziere, anihilarea influenței globale a SUA în favoarea unei alte puteri, în acest caz China.
China declară deschis că urmărește să-și recupereze influența mondială, contestând statutul SUA și compromițând imaginea lui Trump.
„Fie democrațiile pierd, fie Rusia primește un răspuns ferm”
Este evident că Washington-ul nu poate continua să aștepte pasiv. Statele Unite trebuie să ia decizii decisive, fie prin sancțiuni masive, fie prin acțiuni militare pentru a pune capăt agresiunii ruse.
Trump a afirmat anterior că este dezamăgit de Putin, dar a crezut că conflictul poate fi soluționat ușor. În realitate, cel mai complicat război actual este cel pentru influență globală, nu pentru teritorii, ci pentru reguli de dominare mondială.
Continuarea războiului de către Rusia sau o intervenție decisivă a democrațiilor va decide dacă acestea vor pierde sau dacă Rusia va primi un răspuns puternic. Acesta include sancțiuni restrictivă, presiuni militare și măsuri de constrângere economică severă.
„Implicarea SUA: un drum spre maturizare diplomatică, cu optimism rezervat”
Ucraina trebuie să primească sprijin suplimentar, inclusiv sisteme avansate de rachete cu rază lungă, precum Tomahawk, pentru a-și consolida apărarea.
Este o alegere clara pentru Washington: fie vor continua să lase influența Rusiei să se manifeste, fie vor susține activ Ucraina în efortul său defensiv, oferindu-i resursele necesare. Răspunsul actual pare să fie în direcția sprijinului ferm și prudent.
„De ce Putin nu va părăsi războiul de bunăvoie”
– Domnule Podoliak, președintele Trump declara recent că este dezamăgit de Putin. La Kiev, însă, nu se simte această dezamăgire, fiindcă nu au existat așteptări ca altfel să fie. Cum evaluați pregătirea administrației americane în fața realităților războiului ruso-ucrainean? – Consider paradoxal, cred că Washington-ul a fost pregătit, fiindcă a pornit de la o evaluare inițială bazată pe perioada primului mandat Trump, când Putin părea mai rațional. În acea etapă, Rusia acționa rațional.
Trump credea că dacă îi sunt oferite Rusiei condiții avantajoase de ieșire din conflict, inclusiv beneficii economice și colaborări în proiecte comune, precum cele din zona arctică sau recrudescența relațiilor energetice, acestea vor stimula o retragere a Rusiei. Ideile sale se bazau pe o abordare logică.
Cu toate acestea, diferențele dintre Putin din perioada Trump și cel actual sunt imense. Acum, Putin este complet irațional; războiul reprezintă însăși esența existenței sale, controlul intern și centralitatea conflictului în politica Rusiei. El nu va accepta compromisuri economice sau alte oferte ca soluție, pentru că războiul pentru el devine singura opțiune.
„Gândiți-vă: două milioane de oameni au făcut carieră din război”
Din punct de vedere economic, Rusia nu are autonomie reală. Este o greșeală să consideri că poate fi separată de China, fiind prea dependentă de aceasta. Percepția lui Trump, inițial rațională, trebuie reconsiderată în contextul actual: Putin a devenit irațional.
Este esențial să înțelegem trei aspecte fundamentale despre Rusia:
- Rusia nu este independentă economic; ruperea de China este imposibilă în prezent.
- Putin, de acum, nu are alternative: războiul este singura decizie pentru el și nu există negociere rezonabilă alternantă.
- Două milioane de oameni în Rusia sunt implicați direct în conflict armat, beneficiind financiar de pe urma războiului. Aceștia ar putea fi primii afectați de o eventuală retragere, dar, în realitate, nu pot fi scoși din câmpul de luptă fără consecințe sociale majore, într-o țară cu un nivel de trai foarte scăzut.
Ce poate urma în Rusia după finalizarea războiului
Odată ce Rusia va părăsi conflictul, va pierde statutul de actor central și va deveni o țară periferică. Esențial pentru ea sunt complexele de inferioritate și dorința de afirmare, ceea ce va duce la proteste interne masive, nu neapărat pentru libertate, ci ca o revoltă a celor dezamăgiți de pierderea oportunităților și resurselor acumulate prin conflicte.
Statele rusești vor intra în procese de destabilizare internă aprinsă. Ca răspuns, soluțiile vor fi doar constrângeri, atât economice, cât și militare: sancțiuni secundare pentru finanțatorii războiului, precum China și India, și măsuri de constrângere socială intensificată în zonele cheie, în special în Districtul Federal Central, Moscova și orașele apropiate.
„Eșecul ofensivei de primăvară-vară a Rusiei”
– În ceea ce privește direcțiile militare, cum comentați atacurile din zone precum Kupiansk, despre care propaganda rusă susține că ar fi o prioritate pentru armata ucraineană, iar situația ar fi dificilă?
– Nu pot comenta din punct de vedere militar, această expertiză aparține Statului Major General. Pot doar spune că principalele zone de confruntare sunt Pokrovske, Novopavlivske și Kupiansk, unde luptele sunt intense, peste 30 de confruntări zilnice. Însă, în general, nu se înregistrează progrese semnificative.
Toate aceste zone ale ofensiviei ruse de primăvară-vară sunt total eșuate. Rusia se află în același punct, fără avansuri importante.
„Linia frontului s-a stabilizat”
Deși pot exista mici modificări, acestea nu influențează semnificativ situația generală. Linia frontului este, în mare parte, înghețată, un conflict pozițional, de mare intensitate, de-a lungul unui front de peste 900 km din totalul de 1200 km. Zonele cu confruntări mai intense sunt cele unde se utilizează tactici de infiltrație cu grupuri mici de câte 5-6 persoane, care sunt apoi eliminați, și înlocuiți de alte unități, continuând astfel un proces nesfârșit.
Al doilea episod al interviului cu Mihail Podoliak va fi publicat mâine pe HotNews.
