Organizația cunoscută „Nu violenței” din Rusia, dedicată sprijinirii victimelor violenței domestice, și-a întrerupt activitatea după ce a fost declarată „agent străin” de autoritățile din Moscova. „Dificultățile financiare – platformele de plăți refuză colaborarea – precum și temerile donatorilor din Rusia au făcut imposibilă continuarea activității”, a declarat fondatoarea organizației, Anna Rivina, într-un interviu pentru publicatia HotNews.
- Între 2022 și 2023, se estimează că peste 2200 de femei din Rusia au decedat din cauza violenței domestice.
- Anna Rivina afirmă că adoptarea unei legi anti-violență domestică este mai dificilă în timpul războiului, deoarece există așteptarea ca militarii reveniți de pe front să beneficieze de facilități speciale în acest sens.
Centrul „Nasiliu.net” (traducere din rusă – „Violenței.nu”) a asistat peste 10.000 de victime ale violenței domestice, în special femei, de la înființarea sa în 2015. ONG-ul a comunicat recent că își suspendă activitatea:
„În această lună noiembrie, «Violenței.nu» ar fi putut celebra 10 ani. Ne-am dorit foarte mult să marcăm această aniversare împreună, să rememorăm realizările și să ne motivăm pentru viitor: să vorbim, să sprijinim, să fim alături. Din păcate, această posibilitate nu mai există. «Violenței.nu» se închide.”
În 2020, Ministerul Justiției a desemnat centrul „Violenței.nu” drept „agent străin”, iar în 2023 a inclus-o în registru și pe Anna Rivina, fondatoarea organizației: „Inițial ni s-a interzis organizarea de evenimente. Ulterior, activitatea educațională a fost blocată. Tot mai mulți oameni ezită să se apropie de noi, serviciile refuză intervenția, blochează accesul victimelor la sprijin. Cercul îngustării resurselor s-a închis complet în septembrie, când am fost definitiv excluși de la donații din Rusia”, scrie în mesajul postat pe site-ul organizației.
Pentru a înțelege motivele închiderii unui centru dedicat combaterii violenței domestice în țara cu o prevalență ridicată a acesteia, HotNews a realizat un interviu cu Anna Rivina prin intermediul departamentului de comunicare al organizației.
– În primul rând, ne explicați cum autoritățile au justificat desemnarea organizației dumneavoastră drept „agent străin”? Ați avut posibilitatea de a contesta această decizie?
– Conform versiunii oficiale, ne-am primit finanțare din granturi străine. În realitate, însă, centrul nu a obținut astfel de fonduri. Motivul, neoficial, a fost implicarea activă a proiectului și a fondatoarei în cazul surorilor Haciaturian (făcând referire la cazul din 2018, când trei tinere, victime ale violenței și abuzurilor tatălui, l-au ucis cu diverse arme). De asemenea, participarea activă în dezbateri legate de legislația împotriva violenței domestice a fost invocată ca motiv.
– De ce, în opinia dumneavoastră, autoritățile ruse doresc să oprească activitatea organizației?
– Nu suntem singura organizație declarată „agent străin” în Rusia. Decizia de închidere a fost cauzată de condițiile impuse pentru astfel de entități, dar și de restricțiile financiare și de temerile donatorilor locali. Platformele de plăți refuză colaborarea, iar frica de repercusiuni îi сonvinge pe susținători să se retragă.
Proiectul „Насилию.нет” („Nu violenței”) a protejat drepturile femeilor și ale victimelor violenței domestice timp de o decadă. În toți acești ani, am promovat constant necesitatea unei legislații clare împotriva violenței domestice. Oficial, această poziție în prezent nu mai este acceptată din cauza percepției sale ca fiind politică, deși organizația nu s-a identificat niciodată astfel.
– Cum ar trebui să arate, în viziunea dumneavoastră, o lege împotriva violenței domestice și de ce credeți că autoritățile o evită?
– Elaborarea și adoptarea unei legi speciale ar implica recunoașterea oficială a problemei, ceea ce contrazice „valorile tradiționale” promovate de stat. De exemplu, oficialii din Duma de Stat au declarat că o astfel de lege nu poate fi adoptată în Anul Familiei. În plus, în contextul conflictului armat, multe organizații pentru drepturile omului consideră nepotrivită introducerea unei astfel de legislații, pentru a evita facilitarea anumitor privilegii pentru militarii reîntorși din zonele de război.
Procesul de creare a unui act normativ de această natură trebuie să presupună o colaborare largă: specialiști, ONG-uri, experți în domeniul drepturilor omului, psihologi, juriști. Însă, multe centre existente au fost dezmembrate sau au rămas în imposibilitatea de a funcționa din cauza etichetării drept „agenți străini”.
De asemenea, conținutul legii trebuie să fie clar și împărțit în categorii precum violența psihologică, fizică sau economică. În acest sens, propunerile legislative trebuie să definească precis termenii, pentru a permite victimelor să ceară protecție în fața autorităților. De exemplu, propunerea legislativă a unui partid important nu menționa violența fizică, decriminalizată din 2017 în Rusia, iar măsurile recomandate sugerau mutarea victimei din locuință, nu sancționarea agresorului.
Este esențial ca legea să fie însoțită de o campanie educațională generalizată: să se discute în școli despre violența domestică, să fie informate femeile în unitățile medicale, iar polițiștii, procurorii și judecătorii să fie instruiți corespunzător. În plus, suportul trebuie extins și asupra agresorilor, nu doar asupra victimelor. Abordarea sistemică și comunicarea deschisă sunt cheia progresului.
Numărul victimelor sprijinite de organizație în aproape un deceniu înregistrează peste 10.000 de cazuri. În acest interval, echipa dedicată a oferit consiliere psihologică, asistare juridică și suport în grupuri de recuperare pentru victime.
Majoritatea beneficiarilor sunt femei de diverse vârste, de la tinere sub 30 de ani până la femei de peste 50, multe dintre ele au trăit ani îndelungați în relații abuzive. Situația lor nu depinde de statutul social sau de nivelul de avere, chiar și femeile de afaceri prospere au solicitat sprijin.
De-a lungul timpului, echipa a variat între 30-40 de membri, în perioadele dificile numărul fiind mai mic. În prezent, aproximativ 15 specialiști continuă activitatea, o parte dintre ei fiind în țară. Din punct de vedere legal, activitatea lor este permisă și organizația respectă legislația în vigoare pentru siguranța echipei.
– Ce cazuri rămân fără soluție din cauza închiderii organizației?
– Cea mai dificilă decizie a fost suspendarea programului „SOS cazare”, care oferea adăpost victimelor cu pericol de moarte. În prezent, centrele de sprijin și refugii sunt supraaglomerate, iar locurile libere sunt insuficiente. Multe victime nu pot părăsi relațiile abuzive din cauza lipsei unui refugiu sigur, fiind fără locuință sau fonduri pentru o chirie temporară. Un adăpost asigură nu doar siguranță fizică, ci și un spațiu de respiro și planificare a următorilor pași.
– Există intenția de a relua activitatea în alte forme? Care sunt planurile pentru viitor?
– Momentan, nu există planuri concrete pentru reluarea sub o altă formă. Anna Rivina, fondatoarea centrului, va anunța public dacă va iniția un proiect nou. În prezent, prioritatea este să îndeplinească angajamentele față de persoanele ce solicită ajutor. Activitatea centrului va continua până la sfârșitul lunii decembrie.
10 ani de activitate
Proiectul „Насилию.нет” („Nu violenței”) a fost inițiat în 2015 ca o inițiativă de voluntariat și, după trei ani, a obținut statutul de organizație independentă non-profit. Fondatoarea, Anna Rivina, jurist și specialist în științele politice, a reprezentat prima organizație nonguvernamentală disponibilă pentru sprijin global, oferind ajutor complex și informații despre violența domestică, ajungând la sute de mii de persoane.
