Percepția publică despre problemele judiciare este puternic influențată de cazurile politicienilor, ceea ce determină ignorarea altor probleme majore ale sistemului, afirmă procurorul Alexandra Lăncrănjan.
În cadrul unui dialog recent, procurorul Alexandra Lăncrănjan a subliniat problemele justiției ignorate în dezbaterile publice recente. Instabilitatea legislativă, necesitatea de a relua investigații, lipsa dotărilor moderne, deficitul de personal și neîncrederea publicului sunt doar câteva aspecte care împiedică eficientizarea sistemului. Acești factori duc la dosare voluminoase pentru un singur magistrat și la dificultăți în obținerea declarațiilor martorilor.
- Alexandra Lăncrănjan este procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu experiență anterioară la Direcția Națională Anticorupție. Activează ca formator la Institutul Național al Magistraturii și este membră a Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP).
- Interviul are loc în contextul modificării sistemului de pensii speciale, care prevede creşterea vechimii totale obligatorii, apropierea vârstei de pensionare și plafonarea pensiei.
- Procuroarea subliniază că magistratura nu este la fel de atractivă ca alte domenii, cum ar fi dreptul corporațiilor, datorită condițiilor de muncă și salariului, care, comparat cu alte opțiuni, nu pare atât de atrăgător.
Cum explicați ostilitatea publicului față de profesioniștii din justiție?
Alexandra Lăncrănjan: Consider că nu s-a purtat o discuție seriosă și constructiva în societate despre modul în care dorim să funcționeze sistemul judiciar.
Ne dorim un sistem judiciar integrat în administrație, cu procurori și judecători ca funcționari publici clasici, cu orare fixe și fără responsabilități suplimentare? Sau vrem un sistem judiciar care să acționeze ca o putere distinctă, capabilă să asigure administrarea echitabilă a justiției?
Ne dorim un sistem judiciar care să fie o elită a dreptului când ne convine, dar simpli funcționari atunci când nu? Această ambiguitate trebuie clarificată.
Cerințe pentru o magistratură de elită
Se percepe o anumită birocrație în rândul magistraților, caracterizată prin orare fixe, salarii disproporționate față de media națională și privilegii. Pentru reconciliere a perceptiilor și așteptărilor, necesită o analiză obiectivă a nevoilor. Această analiză ar trebui să includă așteptările societății față de magistrați și o evaluare a situației actuale, ținând cont de resursele disponibile.
Numărul magistraților necesari ar trebui ajustat la numărul de absolvenți de facultăți de drept care aleg această carieră. Dacă vrem o elită, numărul trebuie limitat, pentru a putea selecta cei mai capabili candidați.
Dorința unui sistem funcțional
Un sistem funcțional de justiție ar trebui să servească cetățenii și interesul public. Acest obiectiv presupune înțelegerea dimensionării sistemului. Resursele limitate de personal şi echipamente necesită o reanalizare a structurii instituționale. O eficientizare a sistemului judiciar ar necesita o analiză a structurii spațiale a unităților judiciare, o concentrare mai mare a resurselor pentru a reduce timpul de intervenție și facilitarea soluționării cauzelor.
Eficiența și percepția publică
Publicul se concentrează asupra cauzelor prescriselor, dar ignora alte aspecte ale justiției. În acest context, este necesară o abordare mai transparentă, care să explice de ce anumite dosare sunt soluționate cu prescripții.
Instabilitatea legislativă
Instabilitatea legislativă contribuie la întârzieri în procesele judiciare. Modificările frecvente ale legislației creează confuzii în interpretarea legilor și reanalizarea probatoriului, generând, inevitabil, întârzieri. Acest aspect afectează și resursele de personal, din aceste motive, este vitală o abordare constantă a legislației pentru a evita dezechilibrele sistemului judiciar.
Neîncrederea publică
Neîncrederea publică în sistemul judiciar influențează cooperarea cu sistemul de justiție. Această neîncredere afectează investigarea faptelor, determinând reticență în rândul martorilor și dificultăți în descoperirea adevărului. Combaterea acestui fenomen presupune o transparența în mecanismul judiciar.
Despre pensii
Procuroarea subliniază că magistrații au protestat în trecut pentru probleme legate de independența sistemului judiciar,nu doar pentru salarii sau pensii speciale. Modificările legislative în domeniul pensiilor speciale au generat nemulțumire prin faptul că au modificat termenii pactului implicit cu statul. Această neclaritate este perceputa din perspectiva instabilitatii sistemului judiciar.
Atractivitatea magistraturii
Magistratura nu este la fel de atractivă ca alte domenii juridice, deoarece comparat cu alte oportunități din domeniul privat, pachetul de beneficii și salariul la început de carieră par mai puțin atractive. Condițiile de muncă și statutul specific sunt, de asemenea, factori care influențează decizia viitorilor profesioniști ai justiției.
