Atât în cazul sensibilităților alimentare, cât și în cazul intoleranțelor alimentare, simptomele pot apărea la nivelul tractului digestiv din cauza unei reacții a organismului la anumite componente din alimente. Însă, o intoleranță alimentară nu este o alergie „clasică”, deoarece mecanismul nu implică o reacție imunitară. Intoleranțele alimentare sunt mult mai frecvente decât alergiile alimentare. Cele mai frecvente sunt intoleranța la lactoză și la fructoză. Cu toate acestea, pot apărea simptome foarte asemănătoare cu cele ale unei alergii, denumite astfel simptome pseudoalergice. Aceste manifestări sunt similare alergiilor, dar apar fără o reacție imunologică.
Sensibilități alimentare:
- Simptomele sunt de obicei limitate la tractul digestiv. Reacții grave, cum ar fi stopul cardiac sau șocul anafilactic, sunt rare.
- Pot apărea reacții pseudoalergice, dar nu la fel de severe ca în cazul alergiilor.
- Unele enzime sau proteine de transport din organism pot fi insuficiente sau prezintă deficiențe. Acest lucru poate împiedica digestia corectă sau organismul poate reacționa la substanțe produse în timpul procesării sau maturizării alimentelor.
- Intensitatea simptomelor depinde de cantitatea de aliment ingerat – cu cât este mai mare ingestia alimentului declanșator, cu atât simptomele sunt mai severe.
- Simptomatologia se repetă de fiecare dată când persoana afectată ingerează alimentul respectiv.
Alergii alimentare:
- Sistemul imunitar produce anticorpi IgE împotriva componentelor alimentare (proteine).
- Există riscul unor reacții acute periculoase, cum ar fi stop cardic, dificultăți respiratorii severe sau șoc anafilactic.
- Chiar și cantități mici de alergen pot provoca simptome.
- Tipul de simptome poate varia, dar adesea includ urticarie.
Tipuri de intoleranțe alimentare și simptomele lor:
Cele mai frecvente intoleranțe sunt:
- Intoleranță la lactoză
- Intoleranță la fructoză
- Intoleranță la histamină
Sensibilitățile alimentare se manifestă de obicei la nivel digestiv. Simptomele comune includ: dureri abdominale, balonare și/sau diaree. Pot apărea și alte simptome pseudoalergice, cum ar fi:
- Dificultăți respiratorii
- Urticarie și alte erupții cutanate
- Erupție cutanată roșie bruscă a feței sau gâtului („flush”)
- Cefalee (durere de cap) pulsatilă
- Palpitații
Cum se stabilește diagnosticul de alergie sau sensibilitate alimentară?
Dacă observați simptome după consumul anumitor alimente, este benefic să țineți un jurnal alimentar pentru a înregistra simptomele înainte de a consulta un specialist. Informațiile despre simptome pot ajuta la identificarea factorilor declanșatori și la un diagnostic prezumtiv.
Investigarea sensibilităților alimentare este diferită de cea a alergiilor. Dacă există dubii, se poate efectua un examen alergologic pentru a exclude o alergie. În cazul bănuții de sensibilitate alimentară, se recomandă teste specifice.
Reacția naturală a organismului la anumite alimente este producerea de anticorpi IgG. Aceste rezultate nu permit concluzii despre intoleranțe sau alergii. Testele alimentare recomandate în mod frecvent (prin campanii de promovare sau forumuri) nu oferă informații fiabile despre sensibilități sau alergii și nu trebuie utilizate pentru diagnostic.
Tratamentul intoleranțelor alimentare:
În cazul intoleranțelor, se identifică pragul de toleranță individuală printr-un plan în trei etape. În primul rând, se restricționează consumul alimentului suspect. Apoi, alimentul suspect e reintrodus treptat, pentru a identifica cantitatea la care apar simptome.
Odată identificata, se ajustează dieta cu cantități minime compatibile.
Există cercetări referitoare la suplimentarea cu enzimele specifice, dar eficacitatea lor nu este întotdeauna garantată. Antihistaminicele pot fi utile în cazul reacțiilor acute.
Tratamentul alergiilor alimentare:
Alimentul identificat ca alergen trebuie evitat inițial. În anumite cazuri, toleranța poate apărea cu vârsta sau prin tratament de desensibilizare, sub supraveghere medicală.
Dacă aveți simptome legate de alimente, consultați un medic alergolog.
