Castor, Foto: Natalie Gee / SWNS / SWNS / Profimedia
Directorul investițiilor Salrom, Nicolae Şoltuz, a declarat că inundațiile din 2022 de la Salina Praid au rezultat din faptul că albia râului nu a fost curățată și că unii arbori, rupți de castori, au blocat cursul apei. După audierea reprezentanților Salrom și Apele Române, președinta Comisiei pentru Mediu a Camerei Deputaților Diana Buzoianu (USR) a solicitat demiterea conducerii celor două instituții.
Directorul investițiilor Salrom a fost chemat luni la ședința Comisiei parlamentare de mediu pentru a explica blocarea lucrărilor din 2012.
Digurile, ocolite de apele revărsate
„Lucrările din 2012 nu au fost total sistate. Au fost reluate după insistențe repetate. Custodianul de atunci, în momentul aprobării proiectului pentru construcția digurilor, a impus condiții pentru a proteja castorii, inclusiv găuri pentru trecerea acestora prin diguri, reducând numărul digurilor inițiale. Există documente care atestă restricțiile impuse pentru construcția digurilor. Digurile au fost construite până la finele anului 2015, după cum îmi amintesc.”, a explicat reprezentantul Salrom.
Întrebat dacă lucrările din 2012 au fost finalizate, Nicolae Şoltuz a confirmat, precizând că există și procesul-verbal de recepție a lucrărilor. El a explicat și cauzele inundațiilor din urmă cu trei ani.
„Inundațiile din 2022 nu au fost cauzate de un debit mare ori mic al apei, ci de necurățarea albiei râului și de arborii doborâți de castori, care au blocat cursul apei, ceea ce este documentat în actul respectiv. Apa blocată s-a deviat în jurul digurilor, inundațiile nu s-au produs peste ele, ci pe după, eroziunea rezultând în zona din spatele digurilor, dizolvând sarea.”, a mai spus reprezentantul Salrom.
De asemenea, directorul de Management Integrat de la Salrom, Marius Gubernat, a afirmat că instituția pe care o reprezintă a fost cea care a efectuat investițiile în zona Salinei Praid.
„Din ce am constatat în documentație, am fost, practic, singurii care am investit substantial în zonă. Din păcate, am intervenit de obicei doar asupra efectelor, mai puțin asupra cauzelor. Avem o licență de exploatare care ne obligă la protejarea zăcământului. În cadrul acestei protecții am realizat anual lucrări.”, a afirmat Marius Gubernat.
Buzoianu: „Măsuri necesare încă din 2007”
Diana Buzoianu, președinta Comisiei de mediu, a solicitat demisia directorului general Salrom, Constantin Dan Dobrea, absent de la audieri, deși inițial confirmase prezența.
„În cadrul audierilor, reprezentantul Apele Române a discutat despre posibilitatea prăbușirii unor structuri. De asemenea, conform declarațiilor oficialilor Apele Române, accesul la apă potabilă pentru comunitățile afectate nu se va remedia înainte de o lună din cauza problemelor actuale. Aceste consecințe sunt doar o parte din problemele generate de incompetența sau neglijența unor companii care trebuiau să ia măsuri încă din 2007, când pericolul era evident.”, a declarat Diana Buzoianu.
La audieri au participat online Sorin Rîndaşu, director Departamentul Situații de Urgență Apele Române, și directorii Salrom Marius Gubernat și Nicolae Şoltuz.
„Directorii Salrom prezenți la audieri au recunoscut că nu au instalat stațiile de monitorizare propuse de experți în 2007 și că în ultimii ani au efectuat doar lucrări minime, deși erau conștienți de riscuri. Referitor la licitația din 2025, câștigată de o firmă cu o experiență limitată, în timp ce alte firme au fost respinse din motive bugetare neclare, reprezentanții Salrom au menționat o posibilitate legală a acestei situații.”, a afirmat Diana Buzoianu.
