Agenția de evaluare Moody’s a menținut România în categoria de țări recomandate pentru investiții – „Investment grade” –, însă cu un rating Baa3 și o perspectivă negativă.
Acțiunile de austeritate implementate de guvern, cum ar fi majorarea TVA-ului și eliminarea subvențiilor la energie, au fost suficiente pentru a convinge Moody’s că România rămâne un loc sigur pentru investiții.
Consecințe: dobânzile la împrumuturi
Menținerea României în categoria recomandată pentru investiții are un impact crucial asupra dobânzilor la care statul se împrumută pe piețele externe. Aceste dobânzi influențează dobânzile la creditele acordate companiilor și persoanelor fizice.
Agenția de evaluare Moody’s estimează un deficit bugetar de 6,1% pentru anul 2026, ca urmare a ajustărilor fiscale, dar anticipează reduceri suplimentare în 2027, conform surselor din presa financiară.
Cu toate acestea, România riscă să fie retrogradată în categoria „junk” dacă guvernul nu reușește să reducă deficitul bugetar, din cauza eficacității limitate a măsurilor fiscale.
În prezent, Moody’s a confirmat ratingurile României pentru emitent pe termen lung și pentru datoria senior neasigurată la Baa3, precum și ratingul pentru programul MTN senior neasigurat la (P)Baa3. De asemenea, ratingurile pe termen scurt au fost confirmate la Prime-3.
Perspective negative pentru România
Perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative legate de aplicarea programului ambițios de consolidare fiscală al guvernului.
Măsurile fiscale adoptate în iulie și septembrie au îmbunătățit perspectivele fiscale ale României față de estimările anterioare, când perspectiva era stabilă, în martie. Măsurile de consolidare combinate depășesc 3% din PIB în 2025 și 2026, fiind principalele contribuții creșterea TVA-ului și înghețarea indexărilor salariilor și pensiilor din sectorul public.
Cu toate acestea, există riscuri majore de implementare, legate de susținerea politică a programului, disciplina bugetară și atingerea țintelor de venituri, precum și riscul ca impactul negativ asupra creșterii economice să contracareze efortul de consolidare fiscală.
Posibilități solide de creștere economică
Moody’s subliniază:
„Confirmarea ratingului Baa3 pentru România este susținută de potențialul solid de creștere al economiei și de nivelurile ridicate de capitalizare comparativ cu omologii. În același timp, profilul de credit al României este afectat de o vulnerabilitate crescută la riscuri neprevăzute, determinată de expunerea la riscul geopolitic din cauza proximității cu conflictul din Ucraina (Ca stabil).”
Plafoanele pe termen lung pentru țară în monedă locală și valutară rămân neschimbate la A2. Diferența de patru trepte între plafonul în monedă locală și ratingul suveran reflectă o implicare guvernamentală moderată în economie, previzibilitate moderată a acțiunilor guvernamentale și fiabilitatea instituțiilor cheie, precum și riscuri moderate de vulnerabilitate politică și externă.
Fiind stat membru al Uniunii Europene, politicile fiscale și macroeconomice ale României sunt supuse evaluărilor regulate ale Comisiei Europene, iar interconectarea puternică prin schimburi comerciale și investiții minimizează riscul de restricții de transfer și convertibilitate.
Perspectiva a fost schimbată la negativă în martie pentru a reflecta riscul ca, în lipsa măsurilor suplimentare de consolidare fiscală, puterea fiscală a României să scadă semnificativ în anii următori. La acel moment, se anticipa o datorie peste 70% din PIB până la sfârșitul anilor 2020, față de aproximativ 50% în 2023. Acest lucru a reflectat în principal un deficit fiscal de 9,3% din PIB la sfârșitul lui 2024, care se preconiza să scadă treptat în anii următori.
Parlamentul a adoptat în iulie un pachet de consolidare fiscală, cuprinzând măsuri de 0,6% din PIB în 2025 și aproximativ 2,4% din PIB în 2026, determinate în principal de majorările de TVA și înghețarea indexărilor pensiilor și salariilor din sectorul public în 2026. Un pachet suplimentar, incluzând măsuri fiscale și îmbunătățiri ale funcționării administrației publice și a companiilor de stat, a fost adoptat la începutul lui septembrie.
Acest lucru a condus la o revizuire a prognozei deficitului pentru 2026 la 6,1% din PIB, de la 7,7% estimată în martie, cu ipoteza unei reduceri suplimentare în 2027 și ulterior. Se preconizează stabilizarea datoriei la aproximativ 65% din PIB. Măsurile adoptate deschid o cale pentru a controla creșterea datoriei guvernamentale, menținând puterea fiscală și profilul de credit al României în linie cu omologii cu rating Baa3.
Riscuri politice de remarcat
Există riscuri semnificative privind implementarea cu succes a planului de consolidare fiscală, care, dacă se materializează, ar duce la un rezultat fiscal mai slab decât cel anticipat, justificând menținerea perspectivei negative.
În primul rând, unitatea coaliției de patru partide (PNL, USR, PSD și UDMR) și susținerea politică pentru consolidarea fiscală în fața opoziției sunt incerte. De asemenea, succesul consolidării fiscale depinde de un plan detaliat pentru reducerea continuă a deficitului și după 2027.
În al doilea rând, efortul semnificativ de consolidare ar putea afecta mai mult decât anticipat creșterea economică, subminând efortul de reducere a deficitului.
În al treilea rând, istoricul României de gestionare fiscală slabă poate face ca guvernul să întâmpine dificultăți în atingerea țintelor de cheltuieli și venituri.
O creștere semnificativă a riscului geopolitic din Ucraina sau o presiune sporită asupra finanțării deficitului extern ridicat al României ar influența negativ ratingul.
