Cum este corect să fim informați despre realitatea bugetului României, despre execuția bugetară, despre deficitul bugetar, despre riscuri, despre ajustări necesare și/sau despre evoluția până la final de an? Este corect să știm cum ne situăm față de planul bugetar stabilit la aprobarea legilor bugetare și a strategiei fiscale. Informațiile ar trebui furnizate de Guvern, prin ministrul finanțelor. Nu de analiștii de microeconomie, care nu au acces la toate datele bugetului general consolidat și/sau la datele Trezoreriei. Nu avem aceste informații, ci doar comunicări abstracte, care pot genera interpretări pesimiste (așa cum asistăm de câteva luni, de când unii visează la acorduri cu FMI). Oricine se pricepe la buget (și nu doar la auzite) observă că execuția la 7 luni este mult sub valoarea planificată. Deficitul de numerar la 7 luni este de 4,04% din PIB (la un PIB deja diminuat de prognoza de primăvară) față de un plan de 4,8%,
Potrivit acestuia, „punctele forte” în execuție sunt:
- evoluția veniturilor structurale – unde avem o ușoară consolidare de 0,4 puncte procentuale față de anul trecut (16,2% din PIB la 7 luni 2025 față de 15,8% din PIB la 7 luni 2024).
- viteza de creștere a veniturilor totale este superioară vitezei de creștere a cheltuielilor totale (11,8% versus 11,1%). Concluzie: forța cheltuielilor fără suport în venituri a încetinit și chiar s-a inversat.
- valoarea investițiilor este superioară deficitului bugetar (deficitul bugetar se definește, simplu, ca deficit de numerar – cheltuieli cu dobânzile).
- revenirea la cheltuielile din fonduri nerambursabile structurale – în prezent, România are un grad de absorbție curentă de 17,1% (5,3 miliarde euro) față de media de 12,2% a Uniunii Europene.
- în termeni nominali, cheltuielile de personal lunare sunt stagnante la nivelul lunii noiembrie 2024.
Există și puncte slabe
„Puncte slabe în execuție: cheltuielile cu dobânzile sunt mai mari decât cele programate, cauzate de evoluția dobânzilor și de insistența MF de a achiziționa anticipat titluri de stat înainte de scadență. Această operațiune, efectuată în condiții favorabile de dobânzi, implică plata în avans a dobânzii anterioare (mai ridicate), generând presiune pe deficit. Această acțiune nu este oportună, deoarece nu există reduceri semnificative ale dobânzilor (7,6-7,2%, față de 7,8-7,2%). În plus, banii plătiți în avans pot fi folosiți la alte priorități. În cele din urmă, aceste operațiuni sunt adăugate integral la deficitul ESA. În 2024, 0,4 puncte procentuale din deficitul ESA provine din achiziționarea anticipată de titluri. De asemenea, ar fi corect să aflăm cum evoluează cheltuielile primare nete față de solicitarea Comisiei Europene (o creștere de 2,8% față de un plan de 4,9%). Din execuția bugetară la 7 luni, suntem în grafic, sub 2,8%, dar o comunicare oficială este necesară. De asemenea, este relevantă clarificarea amânărilor la plată, motivul pentru care nu se fac plăți pe PNRR (65% absorbție) și valoarea deficitului cu care Guvernul își propune să încheie anul 2025 (în expresie cash și ESA), precum și impactul măsurilor de ajustare asupra economiei.”
Avem nevoie de transparență și echilibru
În acest moment, există o încetinire accentuată a creșterii economice, iar Guvernul trebuie să fie conștient că 45% din economie depinde de consumul guvernamental: „Este o dependență mare, și o modificare negativă în acest sens poate produce o recesiune. Trebuie să procedăm atent și echilibrat. Așteptăm aceste date, explicații și prezentări publice, transparente, într-o conferință de presă clară și asumat. Nu avem nevoie doar de tăieri bugetare, ci de adevăr și perspective.”
Situația României nu este dezastruoasă, având în vedere consolidarea structurală a veniturilor, corelată cu pachetele de măsuri economice.
Investețiile sunt mai mari decât deficitul bugetar, o vulnerabilitate importantă este reprezentată de dobânzi. Un program rapid de stimulare economică este necesar. Comparând cu situația din SUA, acolo, situația este diferită. România se află departe de un acord cu FMI, datorită rezervelor financiare lichide semnificative și a acoperirii deficitului primar prin investiții. Haideți să lucrăm pentru o stimulare economică, nu pentru a plânge situația României zi de zi.”
