„Dragi tovarăși, prieteni, cetățeni, sunt și eu cuprins de emoție, ca toți cei care m-au precedat…”, acestea au fost primele cuvinte rostite de Ion Iliescu la intrarea în Studioul 4 al Televiziunii Române. Era 22 decembrie 1989, în jurul orei 14:35. Șase luni mai târziu, Iliescu devenea primul președinte al României democratice, după ce, cu câteva zile înainte, forțele speciale chemate de el îi atacaseră pe manifestanții din Piața Universității. Ion Iliescu a decedat marți, la vârsta de 95 de ani.
- „Unii își exprimă compasiunea pentru câțiva tulburători care creează haos în centrul orașului”, a afirmat Ion Iliescu despre protestatarii din Piața Universității.
- Utilizând arhiva de presă Arcanum, HotNews a reconstituit primele șase luni după preluarea puterii de către Ion Iliescu, de la momentele dificile ale Revoluției, până la numirea sa oficială ca președinte.
În 22 decembrie, la ora 12:08, Nicolae Ceaușescu a părăsit clădirea Comitetului Central al Partidului Comunist Român într-un elicopter, la o zi după scena cunoscută în care se adresase mulțimii cu „Alo, alo, tovarăși!”.
A doua zi, pe 23 decembrie, „Scânteia Poporului”, noua ediție a fostului organ de presă al CC al PCR, titra pe prima pagină „COMUNICATUL CĂTRE POPOR AL CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAȚIONALE”.
În textul publicat se anunța „deschiderea unei noi pagini în viața politică și economică a României”.
„În această etapă crucială, am decis să ne constituim în Frontul Salvării Naționale, bazat pe armata român și adunând toate forțele pozitive ale țării, indiferent de naționalitate, toate organizațiile și grupările care s-au ridicat curajos în apărarea libertății și a demnității în anii tiraniei totalitare. Scopul Frontului Salvării Naționale este consolidarea democrației, libertății și demnității poporului român. Din acest moment se dizolvă toate structurile de putere ale clanului Ceaușescu.
Guvernul demisionează, Consiliul de Stat și instituțiile sale își încetează activitatea, întreaga putere în stat fiind preluată de Consiliul Frontului Salvării Naționale. Acesta va fi supus Consiliului Militar Superior, care va coordona activitatea întregii armate și a unităților Ministerului de Interne. Toate ministerele și organele centrale, în structura actuală, își vor continua activitatea normală, subordonate Frontului Salvării Naționale, pentru a asigura desfășurarea normală a vieții economice și sociale. În teritoriu se vor constitui consilii județene, municipale, orășenești și comunale ale Frontului Salvării Naționale, ca organe ale puterii locale”.
La finalul comunicatului este prezentată lista provizorie a membrilor Consiliului Frontului Salvării Naționale, formată din 39 de persoane. Printre ei se numără Doina Cornea, Ana Blandiana, Gelu Voican Voiculescu, Sergiu Nicolaescu, Ion Caramitru, Petre Roman, Adrian Sîrbu, Mircea Dinescu, Silviu Brucan, Alexandru Bârlădeanu (ultimii doi fiind foști conducători ai PCR, care au redactat „Scrisoarea celor șase”, o scrisoare de protest adresată lui Nicolae Ceaușescu). Ultimul pe listă este Ion Iliescu, adăugând: „Și Ion Iliescu, dacă sunteți de acord”.
Primele decizii ale lui Ion Iliescu
Pe 27 decembrie a fost emis un comunicat de presă prin care se anunța alegerea lui Ion Iliescu ca președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale și a lui Dumitru Mazilu, fost ofițer de Securitate și diplomat, ca prim-vicepreședinte.
Primele decrete semnate de Iliescu s-au referit la numirea lui Petre Roman în funcția de prim-ministru și a generalului-colonel Nicolae Militaru în funcția de Ministru al Apărării Naționale.
De asemenea, au fost abolite mai multe legi și decrete adoptate sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu. Prima abrogare a vizat decorațiile și ordinele acordate lui Nicolae și Elenei Ceaușescu. Alte abrogări se refereau la obligațiile sociale impuse lucrătorilor în unitățile economice. Conform decretului, aceste obligații urmau să fie returnate progresiv pe parcursul a trei ani.
Printre deciziile importante se numără și abrogarea pedepsei cu moartea și a decretului 770 din 1966, care interzicea întreruperile de sarcină. Au fost abrogate și articole din Codul Penal ce pedepseau personalul medical și femeile care apelau la astfel de proceduri.
Recunoașterea internațională a CFSN
Ziarul „Tineretul Liber” din 29 decembrie 1989 a anunțat recunoașterea publică a noului regim de la București de către Brazilia, Venezuela, San Marino și Japonia. Alte țări și organizații au oferit, de asemenea, sprijin.
Federico Mayor, directorul general al UNESCO, a declarat că UNESCO este dispusă să participe la reconstrucția României în domeniile educației, cercetării științifice, relațiilor culturale și comunicațiilor.
Totodată, mai multe state au trimis României ajutor sub formă de îmbrăcăminte, alimente și medicamente. Exemple de eforturi internaționale includ donațiile din Berlin, unde s-au strâns 3,3 tone de mărfuri, și ajutorul din Cehoslovacia, care a trimis 56,5 tone de medicamente.
