Ion Iliescu, fostul președinte al României, a decedat la vârsta de 95 de ani.
La 94 de ani, Ion Iliescu a acordat un interviu în care a discutat despre legătura sa cu sportul. A declarat că nu a apreciat fotbalul, considerându-l „prea accesibil”.
În schimb, fostul președinte a fost un adept al snooker-ului, tenisului, voleiului, ping-pong-ului, patinajului și schiului.
Ion Iliescu: „Fotbalul, prea accesibil”
„Privesc lumea sportului cu același entuziasm și admir competițiile de snooker, care necesită anticipativitate și reacții rapide într-un context complex. M-am bucurat să îl întâlnesc pe Ronnie O’Sullivan și să admir stilul lui Jimmy White. Sunt fascinat de tenis și admir performanțele lui Roger Federer. Îmi amintesc și de mulți campioni români.”
„Am condus Federația Română de Kaiac-Canoe și am avut legături strânse cu Ivan Patzaichin de la începuturile carierei sale. Îmi place să citesc ziarele, dar regret că nu mai pot merge la teatru și concerte.”
„Am încercat diverse sporturi, de la mingea de cârpă la fotbal, în tinerețe. În Oltenița, în copilărie, aveam o mulțime de terenuri unde se desfășura viața sportivă a tinerilor. Am jucat volei, ping-pong, am înotat, am patinat și am schiat. Fotbalul însă nu mi-a plăcut. Era sportul cel mai popular și cel mai accesibil, aşa cum erau şi alte sporturi.”, a spus Ion Iliescu.
În perioada în care a fost director general la Apele Române (1981-1989), Ion Iliescu a condus și Federația Română de Kaiac-Canoe.
„Datorită lui Iliescu s-a construit pista de la Bascov, iar lacul Snagov a fost recuperat de Federația de Sporturi Nautice în timpul mandatului său, fiindcă fusese blocat de Ceaușescu”, a relatat Ioan Bârlădeanu pentru Libertatea.
Acuzat de crime împotriva umanității
Ion Iliescu este inculpat în Dosarul Mineriadei (13-15 iunie 1990) și în Dosarul Revoluției.
În Dosarul Mineriadei, este acuzat, împreună cu alți inculpați, de crime împotriva umanității, pentru represiunea împotriva populației civile din Capitală, care a avut ca rezultat decese, violări și vătămări fizice și psihice la peste 1.300 de persoane și arestarea ilegală a peste 1.200 de persoane.
Dosarul Revoluției, trimis înapoi la Parchetul Militar, îl acuză pe Ion Iliescu de infracțiuni împotriva umanității, pentru susținerea unei operațiuni sistematice de manipularea opiniei publice în perioada 22-30 decembrie 1989, inducând o psihoză a terorismului cu consecințe dramatice asupra societății. Potrivit rechizitoriului militar, acuzațiile presupun 857 de decese, 2.382 de răniri, 585 de cazuri de arest ilegal și 409 cazuri de suferințe mari.
