Mugur Isarescu, Guvernatorul BNR.
Decizia BNR de menținere a dobânzii cheie, luată la o reuniune din 14 februarie, a justificat prin 3000 de cuvinte argumente.
La întâlnirea din cel mai înalt nivel al Băncii Naționale, au fost analizate și politicile comerciale proteționiste ale SUA. Membrii Consiliului au discutat implicațiile asupra politicilor monetare ale Fed și volatilității pieței financiare internaționale. Riscurile evidente, rezultate din extinderea protecționismului comercial, pot influența prețurile materiilor prime și ale unor bunuri.
Raportul nu prezintă aspecte pozitive
- Inflația anuală a crescut mai mult decât se estimase, ajungând la 5,14% în perioada octombrie-decembrie 2024.
- Creșterea salariilor a fost parțial transferată în prețuri, pe fondul aşteptărilor inflaţioniste ridicate şi a cererii solide de bunuri.
- Așteptările inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici au atins cote ridicate și continuă să crească.
- Investițiile prezintă un potențial impact negativ asupra creșterii PIB-ului, mai ales în sectorul construcțiilor.
- Deficitul curent a crescut semnificativ, din cauza deteriorării balanțelor de venituri.
- Salariile și costurile unitare de muncă din industrie rămân ridicate, generând îngrijorări legate de inflație și competitivitatea externă.
- Randamentele obligațiunilor de stat pe termen lung au suferit fluctuații ample timp de o perioadă, cu o creștere bruscă inițială, urmată de o corecție descendentă accentuată.
- Riscurile pentru cursul de schimb al leului persistă, afectate de deficitele gemene mari și de contextul politic intern.
- Creditul de consum în lei înregistrează o creștere rapidă.
Așteptări pentru viitor
Perspectiva inflației pe termen scurt s-a înrăutățit față de previziunile anterioare. Se estimează o variatie semnificativa a inflației în prima jumătate a anului, urmată de o scădere pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată. Aceasta urmează a ajunge la 3,8% la finalul anului și 3,1% în decembrie 2026, faţă de 3,5% și respectiv 3,3% în proiecțiile anterioare.
Scăderea inflației în următoarele cinci trimestre este explicată parțial de factori de ofertă, dar va fi mai moderată decât se prevedea inițial, cu o scădere temporară în trimestrul al doilea al anului 2025.
- Sunt prezente incertitudini legate de evoluția prețurilor alimentelor, energiei și prețului țițeiului, pe fondul legislației în vigoare.
- Încetinirea creșterii economice în 2024 a fost mai accentuată decât se anticipează, și redresarea în intervalul 2025-2026 se va produce mai lent.
Deficitul curent, o vulnerabilitate persistentă
Consumul privat rămâne principalul motor al PIB, însă cu o contribuție mai redusă comparativ cu 2024.
Deficitul curent probabil se va corecta în 2025-2026, dar va rămâne semnificativ peste standardele europene, reprezentând o vulnerabilitate importantă, influenţând inflaţia, riscul suveran şi sustenabilitatea creşterii economice. Incertitudinile legate de politica fiscală continuă să fie un factor important, ținând cont de măsurile bugetare implementate.
