O conferință din 1956 este considerată momentul oficial de naștere a Inteligenței Artificiale. Un computer putea să-și modifice singur programele și să ia decizii independent? Aceasta rămâne o întrebare crucială, formulată acum aproape 70 de ani.
O întrebare mult mai veche decât pare
Problemele legate de inteligența artificială sunt prezente încă din Antichitate. La fel și problemele conexe, implicate în conștiința umană, așa cum notează Walter Isaacson în cartea sa „Inovatorii”.
Matematicianul René Descartes, cu aproape 400 de ani în urmă, în „Discursul asupra metodei” (1637), discuta despre „aparate” capabile să răspundă la aproape orice:
- „Dacă există mașini care seamănă cu corpurile noastre și imită acțiunile noastre cu o precizie uimitoare, pentru diverse utilizări practice, trebuie să fim extrem de atenți, existând două mijloace esențiale pentru a recunoaște că nu sunt ființe umane adevărate. Primul este că… este imposibil ca o astfel de mașină să formuleze aranjamente de cuvinte pentru a răspunde semnificativ la diverse întrebări, în modul în care o pot face persoanele cele mai puțin inteligente.
- În al doilea rând, chiar dacă o mașină ar putea realiza anumite sarcini la fel de bine sau chiar mai bine decât noi, va eșua inevitabil în alte domenii, fapt ce demonstrează că nu acționează pe baza înțelegerii reale.”
Această lucrare conține celebra afirmație „Cogito, ergo sum”.
Anul nașterii oficiale a AI
Termenul AI a fost introdus pentru prima dată în anii 1950, odată cu avansarea calculatoarelor și a științei computaționale. Cercetători inovatori au explorat capacitatea de a crea sisteme și programe care să imite sau să reproducă inteligența umană. Unii au visat la computere mai inteligente decât oamenii până în anul 2000.
În 1956, la o conferință la Dartmouth, 20 de cercetători americani și britanici au încercat să demonstreze că computerele vor putea în cele din urmă să simuleze inteligența umană, dând naștere oficială termenului de inteligență artificială.
Până atunci, cercetările legate de simularea inteligenței umane erau împrăștiate în domenii precum cibernetică, teoria automatelor și rețelele neuronale. La Dartmouth, termenul „Inteligență Artificială” a fost folosit pentru prima dată într-un cadru academic structurat.
Această conferință, cunoscută sub numele de „Workshop-ul Dartmouth”, a rămas importantă în istoria tehnologiei. A avut loc la Dartmouth College, din Hanover, New Hampshire.
Termenul a fost popularizat de John McCarthy, printre fondatorii domeniului AI. În 1956, McCarthy a organizat această conferință, oficializând „nașterea” inteligenței artificiale ca domeniu academic. Printre realizările sale se numără dezvoltarea primelor programe care permiteau computerelor timpurii să joace șah.
Când computerele vor crea programe noi
O publicație recentă a revistei Science et Vie [nume revista] dedică un spațiu vast conferinței de la Dartmouth. Articolul subliniază că discuțiile au fost rezultatul colaborării a multiplelor minți strălucite, discutând zile în șir cum un computer ar putea să-și modifice programele și să ia decizii autonom.
În lucrări, John McCarthy a anticipat posibilitatea ca computerele să rezolve probleme pe care doar oamenii le pot rezolva și că acestea ar putea să se auto-îmbunătățească.
- Experții prezenți la conferință aveau o expertiză înaltă în științe cognitive și informatică și discuțiile erau bazate pe ultimele descoperiri și lucrări privind computerizarea, inclusiv definițiile faimosului matematician John von Neumann, din 1945. Von Neumann a fost unul dintre primii care s-a concentrat pe determinarea condițiilor minime necesare pentru ca o mașină să genereze o copie a sa.
Conferința a pus bazele unor subdomenii-cheie ale AI, conducând la dezvoltarea primelor limbaje de programare pentru AI, a sistemelor expert și modelelor inițiale de învățare automată. A transformat inteligența artificială dintr-un concept teoretic într-un domeniu științific distinct, dând startul unei revoluții tehnologice.
„Workshop-ul Dartmouth” a dezbătut și teoriile lui Alan Turing, autor al lucrării „Calculatoarele și inteligența” (1950), unde a prezentat „Testul Turing”, considerat un test al gândirii artificiale.
Ce reprezenta testul? Un observator trimitea întrebări unui om și unei mașini, în încercare de a stabili care e omul prin răspunsurile primite. Se presupunea că computerele ar fi atât de performante, încât să poată imita perfect comportamentul uman, făcând imposibilă deosebirea între răspunsurile mașinii și ale omului.
Repere în dezvoltarea AI
[Adaugă lista de repere, fără referințe către ani, începând cu 1956, cum este în original]
