În Berlinul perioadei naziste, într-un apartament modest, un tânăr inginer, plictisit de calculele repetitive ale industriei aerospațiale, a creat ceea ce este considerat astăzi primul calculator funcțional din lume. Konrad Zuse a fost numele său, iar invenția lui, Z3, a fost un proiect secret susținut de Germania nazistă, deschizând calea industriei informatice moderne. Departe de a fi un personaj aflat în conlucrare cu regimul, Zuse s-a remarcat prin viziunea, consecvența și perseverența sa într-o epocă a războiului total.
Un inginer inovator, o soluție la rutina profesională
Konrad Zuse s-a născut în 1910 și, în anii 1930, lucra ca inginer la o fabrică de avioane din apropierea Berlinului. Muncă sa presupunea calcule complexe și laborioase, o rutină insuportabilă pentru un spirit inventiv. Așa că a început, în casa părinților săi, să construiască un dispozitiv capabil să automatizeze aceste calcule. În 1936 a rezultat Z1, o mașină programabilă, dar nefuncțională din cauza componentelor neprecise.
În 1939, obligat de recrutare, Zuse a fost redirecționat către cercetare și dezvoltare militară. A primit suport financiar pentru o versiune îmbunătățită – Z2 – care a integrat pentru prima dată releele telefonice în structura de calcul. Această evoluție a reprezentat un pas important pentru ceea ce urma să devină Z3: primul computer complet funcțional, cu memorie binară și capacitate aproape completă, la nivelul mașinii Turing.
Z3 – Calculatorul care a revoluționat tehnologia
Realizat în 1941, Z3 era o mașină remarcabilă pentru vremea sa: folosea peste 2.300 de relee, opera cu 22 de biți și putea executa calcule aerodinamice complexe, esențiale pentru avioanele de război. În ciuda susținerii financiare din partea statului nazist, Zuse nu a fost afiliat partidului și nici implicat în deciziile ideologice ale regimului. Proiectul său a fost ținut secret, dar a reprezentat o inovație crucială în istoria calculatoarelor.
Z3 a fost distrus într-un raid aerian în 1943, însă a fost reconstruit în anii 1960 și este expus astăzi la Deutsches Museum din München. Zuse a demonstrat că, în izolare de comunitatea științifică internațională, o singură persoană poate revoluționa o întreagă industrie.
Calculatorul Z3 al lui Konrad Zuse / foto: Wikipedia
Primul computer comercial și începuturile tehnologiei informatice
După război, Zuse a continuat să inovareze. În 1949 a lansat Z4 – primul computer comercial complet funcțional, vândut către ETH Zürich. Acesta a fost singurul computer operațional din Europa continentală pentru o perioadă, bazând succesul unui întreg grup de companii care până în 1967 au produs peste 250 de modele. În acel an, firma a fost achiziționată de Siemens.
Zuse nu a fost doar un inovator în domeniul hardware. În 1948, a dezvoltat și Plankalkül, primul limbaj de programare avansat, prefigurând viitoarele limbaje algoritmice care au modelat programarea modernă.
Contribuții în domeniul militar și moștenire tehnologică
Pe lângă calculatoarele destinate cercetării, Konrad Zuse a fost implicat și într-un proiect militar privind dispozitive zburătoare controlate prin radio. Proiectele sale de calcul S1 și S2 au fost utilizate pentru optimizarea aripilor acestor arme, anticipând rachetele moderne de croazieră. Deși contribuția sa a fost tehnică și nu ideologică, rămâne o problemă controversată din cauza asocierii sale cu aparatul militar al Reichului.
Cu toate acestea, moștenirea sa este în primul rând una a progresului. Fără Konrad Zuse, informatica modernă ar fi arătat altfel – poate ar fi început mai târziu, poate cu alte priorități. De la calculatoare industriale la sisteme optice, limbaje de programare și computere comerciale, germanul a pus bazele erei digitale.
Un pionier necunoscut, erou al tehnologiei
Astăzi, Konrad Zuse este recunoscut drept unul dintre părinții informaticii. Fără sprijin internațional, fără colaborări cu marile nume ale științei, el a inventat, în izolare, ceea ce ne modelează viețile astăzi: computerul. De la laptopurile moderne la serverele globale care gestionează informațiile, toate își au rădăcinile în geniul unui om care a dorit să scape de calculele repetitive.