Legislația mai are un pas până la intrarea în vigoare, după ce deputații au aprobat, pentru a doua oară, proiectul de lege. În esență, reprezentanții aleși au aprobat eliminarea unui singur alineat din legea contestată în sistemul judiciar de Curtea Constituțională (CCR) și grupul parlamentară al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).
Este vorba despre un amendament anterior introdus de senatorii din Comisia de muncă, care ar fi permis persoanelor bolnave de cancer să fie scutite de la norma de a primi o sumă maximă de 30% din activul acumulat.
În ansamblu, legea a fost declarată constituțională de CCR, în data de 25 noiembrie.
Legea a fost adoptată de senatori pe data de 17 decembrie și urmează să fie trimisă pentru promulgare la președinție.
Actul normativ, așteptat de 14 ani, va intra în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial.
Conform planurilor inițiale ale reformei sistemului de pensii, legea privind plata pensiilor administrate privat trebuia adoptată încă din 2011, la trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.
Proiectul, aprobat de Camera Deputaților pe 16 octombrie, în calitate de for decizional, a fost elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și a fost introdus pe traseul legislativ de Ministerul Muncii în luna august, în contextul aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Termenul oficial stabilit de guvern pentru aderare este sfârșitul anului 2026.
Ce modificări apar
În prezent, din anul 2008 și până la intrarea în vigoare a Legii pentru plata pensiilor private, normele tranzitorii oferă două opțiuni pentru încasarea sumelor: fie o plată unică, integrala, pe loc, a sumelor acumulate, fie plăți lunare egale, eșalonate, pe o perioadă de cel mult 5 ani (60 de luni).
Sistemul pensiilor private a depășit în noiembrie, după 17 ani de funcționare, pragul de 200 de miliarde de lei în active totale, echivalentul a circa 40 de miliarde de euro și peste 11% din Produsul Intern Brut (PIB), după cum a afirmat Dan Armeanu, vicepreședinte ASF responsabil cu piața pensiilor private, într-o analiză transmisă Mediafax.
Legea adoptată de CCR și votul din Senat prevăd că, la solicitare, contribuabilii pot primi maximum 30% din valoarea activului transferat către fondul de pensii, o singură dată, sub formă de plată unică înainte de începerea pensiilor lunare, care pot fi distribuite pe o durată de cel puțin opt ani.
Plata se efectuează până la rambursarea completă a valorii personale deținută de membrul fondului, iar în cazul decesului înainte de recuperarea totală, suma neîncasată se plătește moștenitorilor sub formă de plată unică.
Pensia poate fi plătită și sub forma unei pensii viagere, în tranșe lunare fixe, calculate actuarial, până la decesul beneficiarului sau al membrului. Moștenitorii au dreptul doar la sumele neîncasate de către acesta anterior decesului, iar activul rămas va reveni fondului.
„Faptul că participanții fondurilor nu au acces la întreaga sumă sub formă de plată unică nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată, ci o măsură pentru asigurarea stabilității și sustenabilității sistemului de plăți, precum și pentru garantarea unor venituri corespunzătoare pe durata întregii vieți”, arată decizia CCR.
Plata unică se poate realiza doar dacă valoarea activului personal nu depășește de 12 ori indemnizația socială pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii. În prezent, indemnizația socială pentru pensionari este de 1.281 lei, iar plafonul pentru plata unică fiind de 15.372 lei.
Curtea subliniază că, față de criticile aduse, nu are loc o deposedare de sumele acumulate: acestea rămân în proprietate privată a participantului, fiind doar transformate printr-un act de gestionare legală în drepturi de creanță asupra furnizorului de pensii, care asigură plata lunară a pensiei.
„Stabilirea unui cuantum pentru avansul din pensia facultativă și eșalonarea plății pe minimum 8 ani sunt măsuri proporționale cu scopul urmărit, considerate în contextul speranței de viață din România și a sustenabilității fondurilor private de pensii. Nu se poate pune problema unei exproprieri”, se arată în decizia CCR.
Singura prevedere considerată neconstituțională, din cauza unei discriminări nejustificate pe criteriul tipului de afecțiune, este cea de la art. 55 alin. (2), care permite bolnavilor cu afecțiuni oncologice să primească, la cerere, 100% din valoarea activului lor personal ca plată unică, spre deosebire de ceilalți, chiar dacă se află în situații medicale comparabile sau mai grave din punctul de vedere al prognosticului, invalidității și impactului asupra calității vieții.
