Crin Bologa a afirmat în 2022, în Parlament, că noile Legi ale Justiției consolidează capacitatea Direcției Naționale Anticorupție și asigură independența sa. La patru ani distanță, același pachet legislativ este caracterizat de Bologa ca fiind rezultatul unui proces obscur, legat de un „pact de neagresiune” și blocarea justiției.
În toamna anului 2022, Bologa, în calitate de procuror-șef al DNA, valida public reformele. Mesajul transmis parlamentarilor era clar: instituția rămâne autonomă, eficientă și protejată de ingerințe politice.
„S-au elaborat proiecte de legislație privind justiția și Direcția Națională Anticorupție, care, în mare măsură, ne aduc satisfacție. Aceste proiecte asigură independența funcțională, autonomia de operare, un buget distinct și au corectat anumite prevederi ale legilor justiției din perioada 2017-2018.”
De asemenea, Bologa sublinia atunci că noile reglementări legislative apără deciziile procurorilor DNA și mențin forța instituției. El respingea orice suspiciune privind diminuarea rolului anticorupție.
„Se prevede explicit că doar Procurorul ierarhic superior și Procurorul șef al DNA pot anula soluțiile procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Am dorit să subliniez acest aspect pentru a asigura […] că DNA își păstrează capacitatea de acțiune și autonomia, fapt ce garantează eficiența investigațiilor noastre.”
Poziția exprimată în 2022 este clară, Bologa afirmând că DNA poate funcționa normal și eficient, bazându-se pe noile prevederi legale.
„Vreau să reiter și să fie clar: în ceea ce privește Direcția Națională Anticorupție, actualele reglementări ne permit să operăm și să fim eficienți.”
La patru ani mai târziu, în 2026, declarațiile lui Crin Bologa sunt complet diferite
Într-un seminar organizat la UBB Cluj, fostul șef al DNA a declarat că legile adoptate în 2022 au rezultat din consultări închise și presiuni politice. El vorbește despre centre de influență, mesaje transmise în timpul votului și interese de grup. Bologa afirmă că a cerut și o intervenție la nivelul președintelui țării.
„În Comisia Juridică, aveam impresia că i-am convins pe membrii acesteia. Însă, la momentul votului, toți primeau mesaje pe telefon, iar în cadrul Comisiei s-a votat diferit față de discuțiile anterioare. Se face referire la centre de influență. N-am avut alternativă și am solicitat o întrevedere cu președintele. Am fost la Cotroceni, i-am explicat situația și mi-a spus că politicienii au nevoie de liniște. Sigur că am fost dezamăgit și, ulterior, legile au fost adoptate. Instituții cu atribuții în apărarea democrației au susținut numirea în funcții importante a unor persoane incompetente și facil Shantajabile.”
Diferența esențială între declarațiile din 2022 și cele din 2026 constă în percepție. Atunci, Bologa considera Legile Justiției o garanție pentru DNA, iar acum vorbește despre efecte nocive și despre un mecanism ce ar fi blocat anchetele de amploare în domeniul corupției.
Imagine: Profimedia
RECOMANDĂRI:
- Fost șef al DNA, critic al actualei clase politice, atribuie resultațele luptei anticorupție lui Klaus Iohannis, susținând că „oamenii politici au nevoie de liniște”.
- Crin Bologa, fost conducător al DNA, avertizează asupra pragului dezincriminării abuzului în serviciu, afirmând că „se va putea fura fără restricții, afectând serios democrația”.
