Leo Doană despre Ioan Sdrobiș: amintiri, pregătire, disciplină și impactul în formarea noastră ca fotbaliști

Leontin Doană (55 de ani), fostul conducător de joc al echipei „Milanul de Banat”, cunoscută și sub denumirea de „Roșsonerii”, echipa de la CSM Reșița din finalul anilor ’90, declară că „nea Nelu Sdrobiș a avut o influență semnificativă și benefică asupra carierei mele. A fost un tehnician dur, dar plin de blândețe, ca un părinte pentru noi”.

În prezent, Leo este antrenor pentru grupa U19 de la CSM Reșița și urmărește cu atenție progresul fiului său, Ianis (18 ani), care a început deja să se remarcă la echipa de seniori a celor de la Steaua.

Leo Doană: „Întotdeauna voi păstra amintirea «fondantelor» lui”

Vestea decesului fostului său mentor, „Părintele” Sdrobiș, l-a afectat profund pe Doană. El aminteste că „nea Nelu a venit la noi imediat după promovare, în 1997. Și cu el am avut un sezon de debut foarte reușit, terminând pe locul 7, deși eram o formație mică, recent promovată. Ca antrenor l-am avut aproximativ trei ani. Era sever, dar prețuia pregătirea și disciplina, ne «omora» la antrenamente.

Nu voi uita «fondantele» sale, așa le numea la turele de teren și la intervalele de sprint. Tactic, era mai puțin implicat, dar ne pregătea fizic exemplar. Datorită pregătirii, am reușit să facem față rigorilor primului eșalon. În afara terenului, însă, ne trata ca pe niște fii, ca un părinte protector”.

Leo Doană: „Nea Nelu m-a numit căpitan la Reșița și așa am rămas”

Primul lucru care îi vine în minte referitor la momentele petrecute cu Ioan Sdrobiș este o întâmplare dintr-un meci cu FC Național, în deplasare: „Seara, m-a chemat în cameră și mi-a spus, «Domnul Doană, vreau să te numesc căpitanul echipei!». Am fost surprins, pentru că erau alți veterani în echipă și nu știam cum o să reacționeze.

I-am spus: «Or să spună băieții că sunt «sifon» pentru că mi-ai dat această poziție». A râs, dar mi-a spus că decizia e luată deja. Mi-a spus că vrea să mă aprecieze și m-a avertizat că «O să fie televiziuni pe tine!». Și așa am devenit căpitan, pentru trei ani. Mi-a oferit încredere, iar colegii nu au avut nicio problemă cu această decizie”.

Ioan Sdrobiș a promovat U Cluj în Divizia A în 1992, apoi a fost înlăturat din funcție din cauza intervenției membrilor Consiliului de Administrație / foto: Arhivă GSP

„Atunci când câștigam, era fericit, iar când pierdeam, ne acuza că l-am trădat!”

Leo mai menționează că cel mai dificil moment era după înfrângeri: „Atunci, ne critica pentru orice, spune că l-am trădat. În special pe cei veterani, cei care jucau cel mai mult. Eu, având personalitate, mă certam uneori cu el, dar egal, ne iubeam și ne supăram. Îi spuneam că nu are dreptate, ne făceam cruce, dar nu ne credea.

Uneori, ieșeam nervos din vestiar, dar după acele momente, se liniștea. Punea mult suflet în tot ceea ce făcea. Păi, n-am mai văzut așa ceva. Se trezea dimineața devreme, mergea la primărie, pentru a discuta despre întreținerea terenului, pentru a avea toate condițiile adecvate de joc. La vremea aceea, gazonul era de calitate, comparabil cu cel de pe marile stadioane din București”.

Leo Doană a mai spus că „Sdrobiș a fost ca un tată pentru mulți dintre noi. Îmi amintesc că l-a promovat pe Cristi Chivu, fundaș stânga, la un meci jucat în deplasare la Bacău. În timpul antrenamentului, mi-a spus: «Domnule căpitan, dacă dai gol, te aștept la bancă, dacă vrei, poți să îți dai șortul jos și eu te pup, în fața tuturor».

L-am avertizat că voi merge la bancă dacă se întâmplă, dar nu m-am dus. Era un om diferit în momentele de victorie și în momentele dificile: atunci când vedea că alergăm, că ne dăruim pe teren. Un adevărat antrenor! Dumnezeu să-l odihnească!”.