Liderii politici Dominic Fritz, Sorin Grindeanu, Kelemen Hunor și Ilie Bolojan. Imagine colaj realizată de Ion Mateș / Hotnews. Fotografia: Inquam Photos, Dreamstime
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, declară că nu au avut loc consultări în cadrul coaliției privind acest subiect. Declarația vine în contextul propunerii legislative privind pensiile private obligatorii.
Guvernul a decis amânarea adoptării proiectului de lege cu o săptămână, pentru a permite o consultare mai amplă asupra acestuia, au declarat surse guvernamentale pentru HotNews.ro.
„Statul nu poate dicta modul în care un cetățean își gestionează economiile! Pensia privată este o investiție personală, iar decizia privind utilizarea sumei depuse trebuie să revină exclusiv individului. Instituțiile statului nu pot emite prescripții în acest sens”, a transmis Kelemen Hunor pe pagina sa oficială.
Liderul partidului UDMR, membru al coaliției, a subliniat că formațiunea pe care o reprezintă nu va aproba restricționarea drepturilor cetățenilor privind pilonul II.
„În cadrul coaliției nu au fost inițiate discuții referitoare la o nouă legislație, iar UDMR se opune oricărei propuneri care ar limita accesibilitatea fondurilor private de pensii pentru cetățeni”, a precizat Kelemen Hunor.
Modificări semnificative în Pilonul II de pensii
Conform proiectului prezentat vineri la Guvern, cei peste 8,3 milioane de români cu pensii private obligatorii (Pilonul II) nu vor mai putea retrage întreaga sumă la pensionare, ci doar maxim 25%. Restul sumei va fi eliberat lunar, pe o perioadă de viață.
Există o excepție: dacă un cont de pensii private are un sold mai mic decât „de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public” (echivalentul a 15.372 de lei la sfârșitul anului trecut), retragerea totală a fondurilor va rămâne posibilă.
Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) critică forma actuală a proiectului, susținând că acesta nu ține cont de interesele participanților, ci de avantajele administratorilor de fonduri de pensii.
Aceștia argumentează că propunerile asociațiilor de consumatori nu au fost luate în calcul la elaborarea proiectului, susținând că prevederile sunt avantajoase pentru administratorii de pensii private, nu pentru cetățeni.
„Proiectul prezintă deficiențe semnificative, ignorând nevoile participanților la program și prioritizând interesele industriei. Se propune restricționarea retragerii fondurilor la pensionare la o fracțiune de 25%, în timp ce durata plăților eșalonate crește de la 5 la 10 ani. Această măsură, în contextul speranței de viață reduse din Uniunea Europeană, va afecta negativ mulți participanți”, a declarat Alin Iacob pe o platformă digitală de socializare profesională.
Iacob a menționat că asociația condusă de el a prezentat propuneri pentru proiect, însă acestea nu au fost acceptate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Explicațiile ASF: „Nu există precedent european pentru retragerea totală a fondurilor”
Președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), instituția responsabilă de proiectul de reformă, a prezentat într-o conferință de presă motivele reformei pensiilor private.
„Sistemul este proiectat pe două direcții principale, definite de două tipuri de retragere a pensiilor private: retragere programată, cu rambursare integrală a capitalului acumulat, și pensie viageră, cu plată pe toată durata de viață. A fost garantata si posibilitatea retragerii unei sume fixe de maxim 25% din activele acumulate”, a explicat oficialul.
El a subliniat că proiectul a fost aprobat în prima lectură în ședința de guvern și că urmează o etapă de consultare publică.
Referitor la restricționarea retragerii totale a fondurilor, președintele ASF a afirmat că această măsură a fost introdusă tranzitoriu în legislație în 2018 și consideră că reformele se adaptează la o stare viitoare în care sute de mii de persoane vor intra în sistemul de pensii.
„Sistemul este proiectat să abordeze o etapă de maximă presiune în 2030, odată cu intrarea în sistem a unor noi categorii de pensionari”, a explicat acesta, fără a mai adăuga detalii.
„Nu există exemplu similar în Europa cu un sistem de pensii care permite retragerea totală a fondurilor”, a concluzionat oficialul ASF, justificând modificările propuse.
Ileana Horvath, responsabilă cu pensiile private în ASF, a folosit ca referință experiența Bulgariei, menționând similaritățile sistemului bulgăresc cu cel românesc.
„Bulgaria este un bun exemplu. Legea bulgareasca prevede o rata de 25% plata directa si apoi plata lunara pe maxim 10 ani” , a subliniat Horvath.
