Tema referendumului a fost readusă în discuție în cadrul coaliției într-o ședință tensionată marți. Un nou subiect de dezbatere și tensiuni, după o perioadă în care coaliția a avut dificultăți în avansarea pe subiecte precum reforma administrației sau alegerile locale, ultimul fiind deblocat. De obicei, referendumurile au fost organizate în preajma alegerilor și folosite de politicieni pentru a crea puncte de atracție electorală pe teme ce generează polarizare, emoție sau interes. „Artificiul” a fost introdus de Traian Băsescu, preluat de Liviu Dragnea, continuat de Klaus Iohannis și ulterior adoptat de Nicușor Dan, fiind acum reluat și susținut de USR și UDMR.
După ce Curtea Constituțională a respins pe formalitate proiectul privind reforma pensiilor speciale ale magistraților, mulți politicieni au readus în discuție tema unui referendum. Primul a fost Dominic Fritz, afirmând că „în cazul în care legea este respinsă pe fond, adică dacă nu este constituțională desființarea pensiilor speciale, USR va propune un referendum pentru modificarea Constituției”.
În cadrul ședinței coaliției și cu sprijinul UDMR, s-a exprimat susținerea pentru organizarea unui referendum referitor la pensiile magistraților.
„Eu aș propune organizarea unui referendum cu întrebarea: ‘Sunteți de acord ca vârsta de pensionare să fie egală pentru toți cetățenii? Da/Nu’. Sunt convins că 90% dintre cetățeni s-ar prezenta la vot și ar susține vârsta de pensionare comună, indiferent dacă sunt în armată, în justiție sau în poliție”, a declarat Kelemen Hunor pentru Agerpres.
Un nou referendum la București?
De asemenea, Vlad Gheorghe (DREPT) a solicitat premierului Ilie Bolojan organizarea unui referendum pentru desființarea sectoarelor din București, concomitent cu alegerile pentru Primăria Capitalei, programate pentru 7 decembrie.
„Solicit lui Ilie Bolojan să organizeze un referendum pentru abolirea sectoarelor și a județului Ilfov, odată cu alegerile pentru Capitală”, a afirmat Vlad Gheorghe.
Motivul pentru care PSD s-a retras de la masa coaliției
Liderii PSD s-au ridicat de la masa ședinței coaliției de marți, părăsind Palatul Victoria în jurul orei 16:00. Conform surselor Gândul, divergențele au fost generate de proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților.
PSD a părăsit reuniunea după ce Ilie Bolojan a afirmat că va gestiona singur problema pensiilor speciale. Premierul ar fi refuzat formarea unui grup de lucru în cadrul coaliției, așa cum a solicitat Sorin Grindeanu.
„Este exemplul clasic al nebuniei. Să reușești să eșuezi și să încerci din nou cu același rezultat. Dânsul și-a pierdut credibilitatea pe acest subiect, fiind ignorat de CSM, ÎCCJ și asociațiile magistraților. A fost nevoie de o abordare diferită”, au declarat surse din PSD pentru Gândul.
Mutarea lui Ciprian Ciucu
Imediat după decizia CCR, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu și-a exprimat poziția favorabilă față de un referendum pentru „redistribuirea privilegiilor”.
„Sunt de acord că acest blocaj poate fi depășit rapid printr-o lege având la bază un referendum prin care cetățenii să fie consultați dacă doresc sau nu echitate socială și eliminarea privilegiilor. Consider oportun ca această inițiativă să fie organizată împreună cu alegerile parțiale din acest an”, a scris liderul Sectorului 6 pe rețelele sociale.
După ședința coaliției, inițiativa lui Ciprian Ciucu a fost temperată. „Astăzi am convenit în Coaliție să eliminăm orice discuție despre organizarea unui nou referendum legat de pensiile speciale, ca soluție pentru deblocarea relației cu CCR. Soluția trebuie să fie constituțională și politic”, a precizat liderul PNL.
Precedente fără efecte concrete
În ultimii 16 ani, România a organizat mai multe referendumuri, dar niciunul nu a fost ulterior transformat în legislație, rămânând fără efecte manifeste.
- 2009 – Referendum pentru trecerea la sistemul politic unicameral și reducerea numărului de parlamentari la 300, validat, dar nereformulat efectiv în legislție.
- 2018 – Referendum pentru familie, inițiat de Liviu Dragnea și Coaliția pentru Familie, neterminându-se cu validare din cauza prezenței scăzute la urne.
- 2019 – Referendum pentru justiție, promovat de președintele Klaus Iohannis, validat, dar fără modificări legislative ulterioare.
- 2024 – Referendum local în București, inițiat de Nicușor Dan privind chestiuni administrative și sociale (repartizarea impozitelor, centralizarea autorizațiilor de construire, prevenirea consumului de droguri în școli), trecut, dar nesupus legislativ.
Colaj: Mediafax, Facebook, Shutterstock
SELECȚIE RECOMANDATĂ:
