17:11
Protest al fermierilor italieni împotriva acordului UE-Mercosur. Peste 100 de tractoare blochează străzile din Milano
Zeci de agricultori cu tractoare din întreaga Italie au sosit la Milano pentru a demonstra contra acordului dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur . Vehiculele, numărând peste o sută, au blocat traficul în apropierea Gării Centrale și ulterior au parcat sub Pirellone, sediul consiliului regional Lombardia, unde au descărcat baloți de furaje . Manifestarea a fost organizată de Movimento Riscatto Lombardia și alte ONG-uri.
15:39
Protest masiv al fermierilor polonezi după aprobarea acordului UE-Mercosur
În Polonia are loc o demonstrație de amploare a fermierilor împotriva acordului comercial între UE și Mercosur. Mii de protestatari s-au adunat la Varșovia pentru a se opune semnării acestui acord de liber schimb, care vizează țările sud-americane Argentina, Bolivia, Brazilia, Paraguay și Uruguay.
Polonia a fost unul dintre cei mai vehemenți opozanți ai pactului cu Mercosur. Președintele Karol Nawrocki a criticat recent acordul considerându-l o „catastrofă” și a insistat pe formarea unei minorități care să blocheze semnarea în Consiliul UE.
13:02
Liderii Uniunii Europene au aprobat în bloc acordul comercial UE-Mercosur
Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat semnarea acordului Mercosur, deschizând drumul pentru un bloc economic ce va include peste 700 de milioane de locuitori din Europa și America Latină. Franța intenționează însă să continue opoziția în Parlamentul European.
Irlanda, Franța, Polonia, Austria și Ungaria s-au opus în timp ce Belgia s-a abținut. Restul statelor membre, inclusiv Italia, și-au exprimat acordul.
Diplomații au declarat că până la ora 16:00, ora Irlandei, toate statele trebuie să își confirme oficial voturile în scris.
Este cel mai amplu acord comercial semnat de UE, însă implementarea depinde de aprobarea Parlamentului European.
11:23
Florin Babu, ministrul Agriculturii, solicită garanții suplimentare în Bruxelles pentru fermierii români și păstrarea unei politici agricole comune echitabile
Pe Facebook, Florin Babu, ministrul Agriculturii, afirmă că a solicitat la Bruxelles „garanții suplimentare pentru fermierii din România și menținerea unei politici agricole comune echitabile, care să asigure un sprijin real pentru ferme și comunitățile rurale ale țării”.
„Am cerut la Bruxelles garanții suplimentare pentru fermierii români și păstrarea unei politici agricole comune echitabile, care să asigure sprijin real fermelor și satelor românești!
Sunt alături de agricultorii români și nu am semnat Memorandumul propus de Ministerul Economiei privind Acordul UE-Mercosur.
Am transmis comisarilor europeni că este esențial ca acest Acord să asigure respectarea standardelor echivalente din țările terțe, inclusiv privind siguranța alimentelor, protecția mediului, utilizarea pesticidelor și bunăstarea animalelor.
Este responsabilitatea noastră să verificăm conformitatea produselor importate cu standardele fitosanitare și sanitare, în laboratoarele fiecărui stat membru.
De asemenea, am solicitat ca Acordul UE-Mercosur să prevadă posibilitatea suspendării în cazul în care volumul de importuri în condiții preferențiale depășește cu 5% media ultimilor 3 ani sau dacă prețurile sunt afectate cu peste 5%, comparativ cu media ultimilor 3 ani. Fiecare stat trebuie să poată licenția operatorii economici implicați în import-exportul de produse agroalimentare.Referitor la politica agricolă comună viitoare, România se opune integrării PAC într-un plan unic sau fond comun. PAC trebuie să rămână o politică distinctă, structurată pe doi piloni, menită să susțină veniturile fermierilor și să finanțeze investițiile pentru o agricultură durabilă și competitivă. Susțin păstrarea caracterului voluntar al plafonării plăților, menținerea regulii N+3, simplificarea indicatorilor de performanță și eliminarea condiționalităților sociale.
Am cerut, de asemenea, ca bugetul pentru noua Politică Agricolă Comună să fie publicat într-un document oficial, nu prin comunicări scrise sau fițuici, care nu au valoare juridică. Un alt punct a fost solicitarea retragerii documentului din iunie privind Cadrul Financiar Post-2027 și publicarea unui nou document cu sumele exacte destinate fiecărui stat membru.Referitor la CBAM – Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră, am cerut eliminarea sau amânarea aplicării acestuia pentru îngrășăminte, până la stabilirea sistemelor de referință și achiziție, pentru a asigura continuitatea producției și securitatea alimentelor”, scrie oficialul.
Țările din Uniunea Europeană se pregătesc pentru decizia finală privind controversatul acord de liber schimb UE-Mercosur. Președinția rotativă a Ciprului a inclus oficial pe ordinea de zi dezbaterea de vineri. Membrii UE vor vota în mod oficial în mod scris.
În cazul în care se vor obține suficiente voturi, acordul cu Mercosur ar putea fi semnat de Comisia Europeană în săptămâna următoare, în Paraguay. Pentru validare, pactul trebuie să fie susținut de minim 15 dintre cele 27 de state membre, reprezentând 65% din populația UE.
Aspecte esențiale ale acordului
Acordul de liber schimb UE-Mercosur va elimina taxele vamale pentru 91% din exporturile UE, inclusiv autovehicule, reducând tariful de la 35% la zero pe o perioadă de 15 ani. La rândul său, UE va elimina treptat taxele vamale pentru 92% din exporturile Mercosur, în decurs de până la 10 ani.
Mercosur va renunța, de asemenea, la taxele vamale pentru produsele agricole din UE, precum cele de 17% pentru vinuri și de 20-35% pentru băuturi spirtoase.
Pentru produsele agricole sensibile, precum carne de vită, UE va permite cote de import în creștere pentru țările Mercosur.
Există și cote specificate pentru carne de pasăre, carne de porc, zahăr, etanol, orez, miere, porumb și porumb dulce.
Importurile suplimentare de carne de vită reprezintă 1,6% din consumul european, iar cele de carne de pasăre 1,4%. Susținătorii pactului evidențiază faptul că standardele Mercosur sunt compatibile cu cele ale UE.
Acordul include recunoașterea a 350 de indicații geografice pentru prevenirea imitationării produselor tradiționale din UE.
Țări care opun rezistență
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că Franța va vota împotriva acordului UE-Mercosur, după protestele fermierilor francezi din Paris. Zeci de tractoare au traversat capitala, oprindu-se la Turnul Eiffel și Arcul de Triumf, înainte de manifestarea în fața Parlamentului.
„Franța decide să nu semneze acordul cu Mercosur. Deși susținem comerțul internațional, pactul UE-Mercosur este depășit, negociat prea mult timp pe baze învechite. Beneficiile economice pentru Europa vor fi limitate”, a declarat liderul francez.
Polonia, criticând acordul cu Mercosur, l-a calificat drept o „catastrofă” și a insistat pe blocarea sa în Consiliul UE, conform criticilor oficiali.
Ungaria, de asemenea, și-a exprimat opoziția, iar Irlanda a anunțat oficial că va vota împotrivă. Premierul irlandez a apreciat garanțiile suplimentare, dar a avertizat că acestea nu asigură protecția fermierilor locali.
Susținători ai pactului Mercosur
Spania și Portugalia au fost printre cei mai activi susținători, având legături culturale și politice strânse cu statele Mercosur. Ministrul spaniol al agriculturii a afirmat că finalizarea acordului este rezultatul a 25 de ani de negocieri.
Germania și-a exprimat susținerea constant pentru pact, fiind printre cele mai interesate țări din UE, având în vedere interesul pentru deschiderea pieței și eliminarea tarifelor mari.
Țările nordice precum Danemarca, Finlanda și Suedia au susținut de mult timp această inițiativă, fiind favorabile liberalizării comerțului.
„Trăim într-o economie deschisă, iar oportunitățile de liber schimb sunt esențiale pentru a reduce barierele tarifare”, a declarat ministrul danez al agriculturii, Jacob Jensen, în ianuarie.
Recomandarea autorului
Macron renunță în fața fermierilor furioși: Franța nu va susține acordul Mercosur
Proteste de amploare ale fermierilor francezi, tractoare pe Champs Elysees și lângă Turnul Eiffel pentru stoparea acordului
Agricultorii francezi protestează în fața reședinței lui Macron din Le Touquet și consideră că amânarea deciziei până în ianuarie nu este suficientă
