România ascunde localități cu denumiri inedită, care suscită curiozitatea. De la nume amuzante, precum Spermezeu, Măciuca, și Păcălești, până la Gogoșari, Flămânzi sau Căcăcioasa, fiecare localitate are o poveste singulară.
Aceste denumiri, departe de a fi simple glume, pun în lumină fascinantele aspecte etimologice. Curiozitatea despre proveniența acestor nume este un adevărat magnet.
Într-o călătorie virtuală prin locuri neobișnuite, vom descoperi semnificațiile unice, atât pentru localnici, cât și pentru vizitatori.
Să începem!
Bulbucata (Giurgiu)
Bulbucata este o comună din județul Giurgiu, cuprinzând satele Bulbucata, Coteni, Făcău și Teișori. Amplasată pe malurile râului Neajlov, comuna are peste 1600 de locuitori.
Potrivit profesorului Cornel Andrei, directorul școlii din Bulbucata, numele comunei provine de la o moară acționată cu apă, numită „Moara cu bulboacă”.
Căcăcioasa (Vâlcea)
Județul Vâlcea surprinde prin denumirile inedite ale localităților. Căcăcioasa este un exemplu de asemenea, preferată de pescarii din vecinătatea Râmnicului Vâlcea.
Conform localnicilor, numele localității provine de la istoricul utilizării zonei ca loc de depozitare de deșeuri. Mai mult, cuvântul „caccabus” (de origine latină) se referă la vase de gătit specifice zonei.
Cioca Boca (Iași)
În Moldova, la Iași, satul Cioca Boca face parte din comuna Șcheia. Pe vremuri, în valea satului exista o fierărie. Zgomotul rezultat a determinat utilizarea repetată a expresiei „cioc-boc”, care a devenit denumirea satului.
De asemenea, este interesant de notat că satul a fost leagănul lui Plugușorul.
Cracii Doamnei (Vâlcea)
Situat lângă Călimănești, satul Cracii Doamnei este unul dintre localitățile pitorești din zonă, alături de Dealul Bucii și Schitul Pătrunsa.
Denumirile sunt inspirate de jocuri de cuvinte populare în zonă.
Flămânzi (Botoșani)
Numele satului Flămânzi din Botoșani este probabil legat de locuitorii timpurii, porecliți „flămânzi” de către vecinii lor.
Fundu Moldovei (Suceava)
Fundu Moldovei este documentat într-o hartă din 1783. Localitatea a luat naștere între 1768 și 1774.
Gogoșari (Giurgiu)
Comuna Gogoșari este la 25 km de Giurgiu, formată din patru sate. Localnicii, țărani, au fost de-a lungul timpului ocupați cu cultivarea ardeiului și gogoșarului, generând denumirea localității.
Labașinț (Arad)
Labașinț, un sat din comuna Șiștarovăț, județul Arad, avea o populație redusă în 2021. Numele satului are origini slave, provenind de la conceptul de „pajiște”.
Măciuca (Vâlcea)
Localitatea Măciuca este menționată în 1723. Numele provine probabil de la cuvântul „măciucă”, un ciomag folosit în trecut la luptă și vânătoare.
Miroși (Argeș)
Menționat în 1551, satul Miroși este situat la 60 de kilometri de Pitești. Localnicii leagă numele de florile mirositoare care înfloresc în zona pârâului Burdea.
Muereasca (Vâlcea)
Numele comunei Muereasca provine de la „moară”, și nu de la „muiere”, asigurată de existența pârâului cu același nume.
Păcălești (Bihor)
Prima menționare a satului Păcălești datează din 1851. Numele este posibil asociat cu conducătorul Lupaș Păcală.
Plaiul lui Mustici (Suceava)
Plaiul lui Mustici este asociat cu un haiduc pe nume Mustici, care a creat o cărare prin pădure.
Spermezeu (Bistrița-Năsăud)
Numele localității are origini maghiare, derivând din „ispanmezo”, ce înseamnă „câmpul voievodului”.
Udați-Mânzu (Buzău)
Numele acestui localitate a rezultat din unirea a două sate, Udați și Mânzu. Udați primește numele de la caracteristicile zonei, în special primăvara când apa pârâului se revărsa.
