Întrebat despre potenţiala întâlnire de vineri, Dîrdală a afirmat că un prim pas spre pace ar fi un acord de încetare a ostilităţilor pe liniile actuale de front.
Acesta a subliniat că un proces de mediere americană ar prezenta provocări considerabile. „Rămâne speranţa ca întâlnirea din Alaska să deschidă calea către un armistiţiu solid, capabil să susţină un demers de mediere complex, implicând actori internaţionali de prim rang. Structura unui astfel de proces nu este predictibilă, dar o eventuală întrevedere Putin-Zelenski, mediată de Donald Trump, pare o posibilitate. Este improbabil ca aceasta să se realizeze foarte curând, fiind necesară o pregătire diplomatică americană prin contacte cu cele două părţi”, a declarat expertul.
Cinci obstacole în calea unui proces de pace
- În era politicii de masă, legitimitatea liderilor depinde esenţial de percepţia publică că acţionează pentru protejarea statului, inclusiv a teritoriului, populaţiei şi intereselor sale vitale. Obţinerea unor acorduri este acum mai dificilă decât în trecut.
- Lipsa unei victorie/înfrângere clare între părţi conduce la tentaţia de a continua conflictul, în aşteptarea unui moment mai favorabil pentru negocieri.
- Rusia prezintă conflictul ca un conflict mai vast cu Occidentul, cu scopul de a-şi restabili statutul de putere mondială, invazia din Ucraina fiind doar o componentă a acestui conflict.
- Costurile politice ale concesiunilor sunt mari atât la Kiev, cât şi la Moscova. Un accept al unui acord pe care o parte l-ar putea percepe ca umilitor este posibil să conducă la probleme interne.
- Sancţiunile internaţionale aplicate Rusiei nu au avut un impact suficient pe termen scurt.
Referitor la un eventual eşec al discuţiilor, Dîrdală a afirmat că o astfel de situaţie ar putea duce la o reacţie neaşteptată din partea administraţiei Trump. „E posibil sprijinul american să crească, deschizând perspective diverse. Sunt SUA dispuse să ajute Ucraina astfel încât Kremlinul să înţeleagă că continuarea ostilităţilor este inacceptabilă? Şi cât va dura un astfel de proces?”, a precizat analistul.
În ceea ce priveşte retragerea suportului militar american, Dîrdală a subliniat că aceasta ar plasa aliaţii europeni într-o poziţie vulnerabilă. „O decizie de acest gen ar pune Europa într-o situaţie critică. Un sprijin economic şi militar pentru efortul de război ucrainean fără implicarea SUA este dificil de imaginat, mai ales având în vedere dificultăţile economice şi presiunea exercitată de politicienii populist care se opun sprijinului acordat Kievului”.
Un posibil impact al întâlnirii Trump-Putin ar putea fi amplificarea războiului hibrid rusesc asupra Republicii Moldova. Deşi discuţiile nu au ca scop influentarea Rusiei în zonă, există riscuri pentru Moldova. „Chiar şi în cazul succesului discuţiilor de la Alaska, rezultatul ar fi doar un armistiţiu între forţele ruse şi cele ucrainene, nedepăşind provocările ruse în zonă. Este posibilă o escaladare a războiului hibrid în Moldova dacă negocierile eşuează. Activităţile agresive non-militare ruseşti asupra Chişinăului au atins deja un nivel ridicat, ţinând cont şi de apropiere alegerilor legislative”.
Referitor la poziţionarea României pe scena internaţională, Dîrdală a menţionat că influenţa diplomaţiei româneşti s-a diminuat, fără a afecta unitatea europeană. „În prezent, România se conformează poziţiei UE şi va continua să o facă. Ponderea României în procesul decizional al UE a scăzut din cauza problemelor interne, dar nu este o ţară problematică în ceea ce priveşte coeziunea comunitară”.
Vineri are loc un summit bilateral între SUA şi Rusia, cu participarea lui Donald Trump şi Vladimir Putin. Această întâlnire reprezintă prima convorbire între un lider de la Casa Albă şi unul de la Kremlin de la Summitul de la Geneva din 2021, când Joe Biden s-a întâlnit cu Vladimir Putin.
