Conform afirmaţiilor sale, dacă Guvernul reuşeşte să implementeze măsuri de reformare administrativă şi de stimulare economică, precum şi să stabilească un buget realist, există posibilitatea ca în anul 2026 să se înregistreze o creştere economică mai amplă decât cea estimată în prezent.
”Recesiunea tehnică nu rezultă doar din acţiunile Guvernului Bolojan din ultimele şapte luni. Ea este rezultatul unui trend descendent de patru ani al economiei din România, cauzat de incompetenţa economică a guvernelor Ciucă şi Ciolacu. În primul an, Guvernul Ciucă a redus rata de creştere economică de la 5,7% în 2021 la 4,1% în 2022. Declinul a continuat şi în 2023, când creşterea economică a coborât la 2%. Împărţirea „meritelor” a fost egală între Ciucă şi Ciolacu, care au condus guvernul câte şase luni fiecare. În 2024, an dominat de Ciolacu, creşterea economică a scăzut la 0,9%, deşi în an electoral acesta a majorat cheltuielile, determinând un deficit bugetar de 9,3%. La finalul anului 2025, estimarea creşterii economice este de 0,6%”, a evidenţiat Orban vineri pe Facebook.
El consideră că evoluţia negativă a economiei s-a datorat faptului că „guvernele Ciucă şi Ciolacu au aplicat în 2022 şi 2023 majorări de taxe, impozite şi contribuţii, precum şi o serie de măsuri anti-liberale”.
”Aceste măsuri au descurajat investitorii internaţionali, au afectat negativ antreprenoriatul privat, au condus la o reducere constantă a producţiei industriale, au încetinit absorbţia fondurilor europene, au crescut permanent deficitul comercial şi deficitul de cont curent, şi au generat inflaţie ridicată (13,8% în 2022, 10,4% în 2023)”, precizează Orban.
Potrivit acestuia, Bolojan a preluat conducerea Guvernului într-un moment critic, când „România era vulnerabilă, ameninţată de o retrogradare iminentă din partea agenţiilor de rating, ceea ce ar fi cauzat o reacţie în lanţ ce putea duce la o prăbuşire economică”.
”Nu am fost de acord cu toate măsurile adoptate de guvern. Însă am susţinut hotărât dorinţa lui Bolojan de a redresa situaţia. Astfel, momentul critic a fost depăşit. Recesiunea tehnică a fost prezentă şi în perioada în care a condus Ciolacu, însă a fost ascunsă de opinia publică. Recesiunea tehnică anunţată de INS nu trebuie să induce panică. Nu reprezintă o criză economică, ci rezultatul unui trend descendent constant în ultimii patru ani, al unor măsuri fiscale și reduceri ale consumului populaţiei, având chiar şi cauze de natură psihologică”, afirmă fostul premier.
În viziunea sa, România dispune de un potenţial de creştere economică.
”Investiţiile externe au început să se redreseze. Rata absorbţiei fondurilor europene s-a îmbunătăţit semnificativ, iar anul 2026 ar putea atinge un vârf de absorbţie. Deficitul comercial se reduce, stabilitatea leului este în creştere, iar semne clare indică diminuarea inflaţiei. Dacă Guvernul reuşeşte să implementeze reforme administrative şi de stimulare economică, precum şi să adopte un buget realist, este posibil ca în 2026 să înregistrăm o creştere economică mai mare decât cea estimată în prezent”, apreciază Orban.
Economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut a fost mai mic cu 1,9% în ultimul trimestru comparativ cu trimestrul anterior din 2025, fiind al doilea trimestru de scădere consecutiv, conform datelor publicate vineri de INS.
