Fenomenul astronomic de pe cer va putea fi observat sâmbătă, 3 ianuarie, când Luna plină va fi vizibilă pe cerul României, în special după apusul soarelui. Conform datelor astronomice publicate de timeanddate.com, Luna va răsări pe teritoriul țării în jurul orei 16:30 – 17:00, în funcție de zonă.
Numită după urletul lupilor din timpul sezonului rece, această Lună plină oferă un spectacol atmospheric special. „Reprezentată ca Luna Lupului, Luna din noaptea de 3 ianuarie va fi o superlună, ceea ce înseamnă că va apărea mai mare și mai strălucitoare decât de obicei”, explică Live Science. Specialiștii au precizat că Luna nu își modifică dimensiunea reală, ci doar se apropie de Pământ, ajungând la perigeu, la aproximativ 362.000 km distanță. Această apropiere o face să pară cu aproximativ 6% mai mare și cu până la 13% mai luminoasă comparativ cu o Lună plină obișnuită.
Pentru comparație, cea mai mică Lună plină din 2026, cunoscută și ca microlună, va avea loc la sfârșitul lunii mai, când Luna se va afla la peste 406.000 km distanță de Pământ.
Denumiri tradiționale ale Lunii pline din ianuarie
În tradițiile nord-americane, Luna plină din ianuarie simbolizează mijlocul sezonului rece și perioade dificile ale anului. Denumirea de „Luna Lupului” face referire la nopțile reci în care urletul lupilor se auzea intens în apropierea așezărilor umane. Această Lună plină este menționată în documente istorice și sub alte denumiri, precum Luna Rece, Luna Înghețului sau Luna Gâștei Canadiene, fiecare reflectând condițiile climatice ale iernii.
În anumite zone din Europa, în special în spațiul anglo-saxon și nord-european, Luna plină din ianuarie mai poartă denumirea „Luna de după Yule”, referindu-se la perioada post-solstițiu de iarnă.
Un spectacol ceresc cu Jupiter
Pe cerul nopții, Luna va fi însoțită de Jupiter, cea mai mare planetă din Sistemul Solar, vizibilă ca un punct foarte strălucitor. În apropiere va putea fi observată și steaua Pollux, din constelația Gemeni. Aceste trei corpuri cerești vor forma un ansamblu ușor de recunoscut pe cer, fie ca o apropiere vizibilă, fie ca un triunghi larg, facilitând observarea chiar și cu ochiul liber.
Jupiter se apropie de opoziție, moment în care se află pe partea opusă Soarelui față de Pământ și devine extrem de luminos. Din această cauză, planeta poate fi observată cu ușurință, chiar și din zonele urbane, oferind un reper clar pe cer și un contrast impresionant alături de Luna plină.
Credințe tradiționale despre iarnă în folclorul românesc
În cultura populară românească, Luna plină de iarnă nu are un nume fix precum „Luna Lupului”, însă este asociată cu gerul, lupul și schimbările de vreme. Urletul lupilor în nopțile cu Lună plină era considerat un semn al iernii dure, iar cerul senin luminat de Lună anunța, conform credințelor populare, frig extrem.
De asemenea, se credea că Luna plină accentuează fenomenele naturale, iar halo-ul luminat din jurul Lunii prevestea ninsoare sau viscol. În multe zone, seriile cu Lună plină erau privite ca momente nefavorabile pentru începerea unor activități importante, dar favorabile pentru rugăciuni și gesturi de protecție.
Ultima superlună până în noiembrie
Superluna de la începutul lunii ianuarie este cea de-a patra consecutivă, dar și ultima până în noiembrie, când un nou eveniment de acest tip va putea fi observat pe cer. Următoarea Lună plină va fi Luna Zăpezii, pe 1 februarie, continuând ciclul lunar al anului 2026.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, cerul va fi animat și de ploaia de meteori Quadrantide, una dintre cele mai active din timpul anului. Quadrantidele reprezintă „stele căzătoare” generate de particule de praf cosmic ce ard în atmosferă și par să provină din zona constelației Boarul, fiind vizibile din emisfera nordică, inclusiv în România. Deși lumina Lunii pline poate reduce numărul cetățenilor de meteori vizibili, cei răbdători pot surprinde, în aceeași noapte, atât Luna plină, cât și dâre luminoase traversând cerul.
