Un bărbat așteaptă lângă o ușă la evenimentul dedicat Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, desfășurat la Ministerul Afacerilor Externe din București, miercuri, 27 ianuarie 2016. Foto: Octav Ganea.
Ministrul Afacerilor Externe a anunțat o victorie importantă a României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) împotriva persoanelor condamnate care au fugit din țară.
- CJUE a decis joi că o instanță națională nu poate refuza executarea unui mandat european de arestare și nu poate prelua ea însăși executarea pedepsei fără acordul statului care a emis mandatul. Printre persoanele condamnate și fugite din țară se numără Sorin Oprescu, Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România, Dragoș Săvulescu.
„O veste bună pentru justiția română și una proastă pentru infractorii care fug de lege. CJUE a stabilit clar că cei care evită justiția română nu se mai pot ascunde în state prietene, așteptând executarea la domiciliu, fără consimțământul României”, a declarat ministra de Externe Oana Țoiu vineri, la o zi după decizia CJUE.
Țoiu și-a felicitat colegii din Ministerul Afacerilor Externe și a subliniat că această victorie demonstrează profesionalismul reprezentanților României în domeniu.
Hotărârea CJUE stabilește că un infractor român prins într-un alt stat membru al Uniunii nu poate rămâne acolo pentru executarea pedepsei decât cu acordul expres al instanțelor române. Această decizie pune capăt posibilității ca „fugarii de lux” să evite închisoarea prin refugierea în țări cu condiții mai ușoare de executare a pedepsei.
Totodată, victoria de la CJUE consolidează cooperarea judiciară europeană și întărește capacitatea României de a aduce în fața justiției cetățenii condamnați penal.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis un comunicat referitor la decizia CJUE, subliniind că această hotărâre este în acord cu poziția asumată de România. Potrivit comunicatului, decizia creează cadrul pentru executarea mandatelor europene de arestare.
Explicații privind Decizia CJUE
CJUE explică că instanțele naționale care refuză executarea unui mandat european de arestare pentru ca pedeapsa să fie executată în statul menționat au obligația de a obține acordul instanțelor din statul emitent al mandatului.
Acest acord presupune transmiterea hotărârii de condamnare și a certificatului corespunzător. Fără acest consimțământ, preluarea executării este imposibilă, și persoana este obligată să fie predată.
Obiectivul reintegrării sociale este important, dar nu se poate pune la îndoială norma de bază privind executarea mandatelor europene de arestare.
Statele membre pot invoca argumente juridice pentru a respinge executarea pedepsei pe teritoriul lor, dar numai dacă procedează conform legislației europene.
Dacă refuzul unui mandat european de arestare este ilegal, mandatul rămâne în vigoare, iar statul emitent își păstrează dreptul de a-l executa, potrivit comunicatului MAE.
CJUE subliniază că mandatul european de arestare se fondează pe încredere reciprocă și că refuzul executării este excepțional, trebuind interpretat strict.
